Comentarii
REGULILE DE JOC PENTRU ALEGERI AU FOST STABILITE. CUM VOR PROCEDA PARTIDELE?
Comentariu semnat de analistul politic al Agenţiei INFOTAG, Igor Volniţchi
Partea 2. Partidele trebuie să se adapteze la condiţiile noi
Deputaţii PPCD şi PCRM nu numai că au majorat pragul electoral, dar şi au votat pentru interzicerea blocurilor electorale, aiticipînd, astfel, eventualele mişcări de unificare a democraţilor, care, nedorind să rişte în condiţiile unui prag de 6%, ar fi constituit blocuri electorale. Atît comuniştii, cît şi creştin-democraţii ţin foarte bine minte alegerile din 2001 şi 2005, cînd blocuri electorale constituite în grabă înainte de alegeri, deveneau a doua forţă în Parlament după comunişti, depăşind chiar PPCD. În 2001 această performanţă a reuşit-o „Alianţa Braghiş” – 19 mandate de legislator din totalul de 101, iar în 2005 – „Moldova Democrată” – 34 de mandate. După aceasta, comuniştii au trebuit să piardă mult timp provocînd scindarea blocurilor în Parlament ca să nu aibă o forţă puternică în opoziţie. Existenţa blocurilor electorale ar fi avantajat pe oricine, numai nu pe comunişti şi creştin-democraţi: primii sînt suficient de puternici ca să meargă în alegeri independent, iar cei din urmă nu mai au cu cine face alianţe electorale, după ce pe parcursul anilor „şi-au pus în cap”, practic, toată opoziţia autohtonă.
La adoptarea modificărilor la Codul Electoral comuniştii şi creştin-democraţii au mers şi mai departe – au interzis persoanelor care sînt membre ale altor partide să candideze pe lista altor formaţiuni decît ale lor. Astfel, ei au dorit să se asigure că nu se vor crea blocuri electorale neoficiale, cînd reprezentanţii mai multor partide vor candida pe o singură listă pentru a ajunge în Parlament. PPCD a propus o variantă şi mai radicală: pe listele electorale ale unui partid să candideze doar membrii de partid, dar comuniştii s-au opus şi au mai temperat puţin dorinţele aliaţilor lor. Iurie Roşca nu în zădar a propus formula respectivă. El ştie foarte bine că un singur om, nefiind membru de partid, poate ajuta o formaţiune să ajungă în Parlament. În 2001 el l-a „împrumutat” de la Preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, pe generalul Nicolae Alexei (destul de popular la acea vreme şi văzut de populaţie ca cel mai mare luptător împotriva corupţiei) şi acesta, potrivit unor estimări neoficiale, i-a adus 2-3% şi l-a ajutat să treacă de bariera electorală.
Comuniştii au mai făcut o mică cedare în faţa opoziţiei în vederea apropiatelor alegeri. Legea care interzicea persoanelor cu dublă cetăţenie să ocupe funcţii de demnitate publică a fost revăzută şi votată într-o variantă mai lejeră, potrivit căreia persoanele cu dublă cetăţenie vor putea candida la funcţia de deputat, iar dacă vor fi aleşi, vor trebui să iniţieze procedura de renunţare la cetăţenia altei ţări sau să-şi depună mandatele. Astfel, mai mulţi membri ai partidelor proromâne au primit posibilitatea să candideze la funcţiile de deputat în cadrul următoarelor alegeri parlamentare. S-ar putea ca legea să fi fost revăzută sub presiunea partenerilor externi ai Republicii Moldova. Oricum, în noua redacţie, ea a mai redus din tensiunile din mediul politic.
Toate aceste modificări la Codul Electoral avantajează doar două partide – PCRM şi Alianţa „Moldova Noastră”. Doar aceste formaţiuni au un rating care le permite să spună că vor fi prezente fără probleme în viitorul Parlament. Mai mult chiar, pragul electoral de 6% le va permite să împartă şi mandatele partidelor care nu au trecut în Parlament. Astfel, nu este exclus ca PCRM şi AMN să obţină de două ori mai multe mandate de deputat decît procente.
Celelalte partide nu prea au soluţii. De fapt, au doar două posibile căi de urmat: 1) demarează ample mişcări de fuziune; 2) încearcă să-şi consolideze poziţiile şi, asumîndu-şi un mare risc, să meargă de sine stătător în alegeri. Aceasta este situaţia creată după ultimele modificări la Codul Electoral şi e prea puţin probabil că ea se va schimbe pînă la următoarele alegeri parlamentare.
