Comentarii
SITUATIA IN MOLDOVA INAINTE DE ALEGERI . Partea I.
Comentariu semnat de analistul politic al agentiei INFOTAG, Igor Volnitchi
Partea I.
De ce Occidentul manifesta un interes atit de mare fata de alegerile din Moldova
Partidele din Moldova se pregatesc intens de alegeri din 2009 si acest lucru nu-l observa doar cine nu doreste. De fapt, prima jumatate a anului 2008 a trecut in totalitate sub semnul alegerilor chiar daca acestea urmeaza sa aiba loc abia in 2009, poate chiar la jumatatea acestuia. Fiecare se pregateste in felul sau – Partidul Comunistilor se regrupeaza din interior, incearca sa-si imbunatateasca imaginea prin miscari spectaculoase gen schimbarea Guvernului, creeaza bariere in calea altor partide pentru a le face mai greu accesul in Parlament. La rindul lor, partidele de opozitie se „adulmeca” reciproc, incercind sa gaseasca posibili parteneri impreuna cu care ar ajunge mai usor in Parlament. Sint si partide de opozitie care cauta parteneri pentru perioada imediat urmatoare dupa alegeri. Acestea i-au in calcul o posibila plecare a comunistilor in opozitie, dar, fiind constienti ca nici o formatiune politica nu ar fi in stare sa preia guvernarea de una singura, incearca sa dibuie conturul unei eventuale coalitii postelectorale. Asa sau altfel, viata politica in Moldova, indiferent de sezonul de vara traditional a intrat in fierbere si intensitatea acestui proces va creste continuu pina la alegeri.
Occidentul este cu ochii pe Moldova, iar interesul lui fata de preconizatele alegeri pare sa fie unul destul de mare. Aceasta nu mai este o fraza de serviciu pe care ne-am deprins sa o auzim constant pe parcursul anilor. De data aceasta situatia inainte de alegeri este cu adevarat una specifica si interesul Occidentului pare sa fie unul real. In ultimii ani au avut loc mai multe evenimente, inclusiv de ordin geopolitic, care-i determina pe occidentali sa trateze cu mai multa seriozitate Moldova si procesele democratice ce au loc aici. In primul rind, Moldova a devenit vecin al NATO si UE, iar aceste doua organizatii tot timpul au privit atent ce se intimpla „peste gardul vecinului”. In al doilea rind, in ultimii trei ani Moldova a demarat un proces fara precedent de apropiere de Uniunea Europeana si standardele ei. Acest proces a fost sustinut destul de activ de factorii de decizie de la Bruxelles si Strasbourg, care acum ar dori sa vada continuitatea reformelor demarate. Iar aceasta inseamna intii de toate un nivel mai inalt al proceselor democratice interne din Moldova. In al treilea rind, in ultimii ani in Moldova s-au investit sume considerabile si, evident, europenii care au luat deciziile de rigoare si-ar dori sa vada ca banii lor nu au fost aruncati in vint. De altfel, este chiar in interesul acelorasi oficiali europeni sa demonstreze eficienta utilizarii sumelor acordate Moldovei, altfel risca sa fie acuzati de incompetenta.
In aceste conditii, nici nu este de mirare ca Europa reactioneaza prompt la orice schimbare importanta care are tangenta cu procesele democratice si, in special, cu apropiatele alegeri. Iar cea mai mare ingrijorare la moment pentru europeni este legislatia electorala. Consiliul Europei si Uniunea Europeana au recomandat deja factorilor de decizie de la Chisinau sa ia in calcul si o posibila revedere a legislatiei electorale. Este vorba in special de pragul electoral, majorat in acest an de la 4% la 6%; de blocurile electorale, interzise acum citeva luni; de interdictia impusa persoanelor cu dubla cetatenie de a ocupa functii publice, inclusiv de deputat. Occidentul nu putea sa nu reactioneze, deoarece este evident ca aceste restrictii, desi nu pot fi numite deschise antidemocratice, s-au introdus cu un singur scop – de a consolida sansele comunistilor de a ramine la guvernare. Or, tendinta unui partid de a se folosi de situatia dominanta pe care o are la un moment dat in interes personal, deja este un proces care in Occident se numeste uzurpare a puterii. Probabil, Occidentul ar fi „inchis ochii” la aceste derapaje antidemocratice, la fel cum a inchis ochii la multe situatii si evenimente ce au avut loc in alegerile din 2005 si care au avantajat in mod evident Partidul Comunistilor. De data aceasta au aparut insa doua elemente noi care-i determina pe europeni sa fie putin mai duri. In primul rind, ei „s-au ars” deja odata cu comunistii. Or, dupa ce acestia in 2004-2005 au intors spatele Rusiei si au pornit spre Europa, in 2007, dar in special in 2008, au procedat exact invers. Desigur, guvernarea de la Chisinau nu s-a certat cu Europa in halul in care a facut acest lucru cu Rusia mai inainte, dar, este evident ca, pe fonul imbunatatirii relatiei cu Moscova, dialogul cu Bruxellesul si cu Strasbourgul a ramas pe planul doi. A fost o lectie dura pentru occidentali, care-i determina acum sa fie mai atenti cind mizeaza pe careva forte politice in Moldova. Si daca in 2005 ei nu prea avea alternative si, intr-un fel, erau impusi sa mizeze pe comunisti (deoarece doar aceasta formatiune avea sanse reale sa ajunga la guvernare), apoi acum situatia este putin diferita. De aceea, Occidentul isi permite sa aiba putin alt comportament si alta atitudine fata de procesele democratice ce au loc in Moldova.
In al doilea rind, Occidentul e determinat sa fie putin mai dur si mai critic fata de evenimentele de la Chisinau si de opozitia moldoveneasca. Desi cu intirziere aceasta a inteles ca opinia factorilor de decizie occidentali e formata in mare parte de clasa politica de la Chisinau. Pina acum, delegatiilor europene ce vizitau Moldova li se prezenta preponderent un punct de vedere – ei veneau, discutau cu diferiti oficiali, vizitau doua-trei institutii, isi faceau o anumita impresie (preponderent buna) si plecau sa scrie rapoarte despre Moldova, care, evident erau in linii mari favorabile guvernarii de la Chisinau. Occidentalii de multe ori exagerau chiar cu aprecierile pozitive in numele bunelor relatii cu oficialii de la Chisinau. Ei intelegeau ca, in conditiile in care Moldova e vecina UE si NATO, dialogul e absolut necesar. Iar daca strici relatiile cu comunistii, posibilitatile de dialog se reduc. Acum, situatia s-a schimbat, Moldova fiind inainte de alegeri. In plus, opozitia a devenit extrem de activa la capitolul formarii impresiei oficialilor europeni despre situatia din Moldova. Potrivit unor informatii neoficiale, unele partide de opozitie nu se jeneaza sa le spuna deschis occidentalilor ca mentinerea comunistilor la putere si buna imagine pe care acestia o au nemeritat la capitolul integrare europeana este rezultatul atitudinii binevoitoare a Europei. Se zice chiar ca un partid de opozitie le-a reprosat europenilor zecile de milioane de dolari acordate de acestia Moldovei, care ar putea fi folosite de comunisti pentru a-si imbunatati imaginea inainte de alegeri.
Sint si forte politice de opozitie care cer deschis Uniunii Europene, Consiliului Europei, SUA sa conditioneze ajutorul pe care-l acorda Moldova printr-un climat democratic favorabil desfasurarii unor alegeri libere si corecte. Un apel in acest sens a adresat occidentalilor Partidul Liberal-Democrat din Moldova. Aceeasi formatiune a delegat un reprezentat al sau, care a mers la Parlamentul European unde a depus un proiect de rezolutie privind situatia democratiei din Moldova. Nu este exclus ca acest document ar putea fi adoptat in viitorul apropiat si, luind in calcul cine este autorul, se poate de presupus ca nu va fi unul favorabil guvernarii comuniste.
Alte partide de opozitie, cum ar fi, spre exemplu, Partidul National-Liberal, deja indica asupra posibilitatii nerecunoasterii de catre Occident a rezultatelor alegerilor parlamentare, dat fiind tendinta comunistilor de a ingradi accesul opozitiei in Parlament.
Exista opinia ca Occidentul are o pozitie mai dura in raport cu comunistii anume in mare parte datorita presiunii pe care o exercita asupra sa opozitia de la Chisinau. Iar adresarea ambasadorilor tarilor din UE, acreditati la Chisinau, cu solicitarea de a revedea legislatia electorala, ar putea fi tratata atit ca o ingrijorare a Occidentului vizavi de desfasurarea alegerilor in mod libere si corect, cit si ca un raspuns la usoara presiune exercitata de opozitie.
Asa s-au altfel dar comunistii s-au pomenit in ЄAaa unei realitati destul de dure: sau modifica legislatia electorala sau risca sa atraga asupra sa criticele Occidentului, inclusiv fiind posibila si nerecunoasterea rezultatelor alegerilor. Deocamdata, e greu de spus cum vor proceda comunistii, dar un lucru e cert: vor lua sau nu vor lua noi decizii in acest sens, ei se vor gindi mult asupra urmarilor. Chiar daca nu vor revedea legislatia electorala, guvernantii vor fi mai atenti pe viitor in actiunile lor, deoarece vor sti ca Occidentul e cu ochii pe ei, iar atitudinea acestuia nici pe departe nu e atit de binevoitoare ca in 2005.
