Comentarii
SITUATIA IN MOLDOVA INAINTE DE ALEGERI. Partea II.
Comentariu semnat de analistul politic al agentiei INFOTAG, Igor Volnitchi
Partea. II
Care va fi miza Rusiei
Pentru majoritatea celor interesati de alegerile din Moldova deocamdata nu este clara pozitia Rusiei. Evident ca aceasta tara are un interes fata de alegerile din Moldova minimum la fel de mare ca si Occidentul, daca nu chiar mai mare. Or, dupa ultimele valuri de extindere ale UE si NATO, Moldova, alaturi de Ucraina, au devenit puncte strategice spre Vest ale Moscovei. Interesul fata de Moldova este cu atit mai mare cu cit aici este si regiunea transnistreana, unde Rusia este prezenta din punct de vedere militar. Luind in calcul acesti factori, putem deduce ca Rusiei nici pe departe nu-i sint indiferent jocurile politice preelectorale care se fac la Chisinau. Putem presupune chiar ca Rusia se va implica in aceste alegeri (desigur, neoficial) si va incerca sa influenteze rezultatele lor, pentru a avea la Chisinau o guvernare loiala. Dar, deocamdata, pastreaza tacerea.
Prima concluzie care poate fi facuta la acest capitol este ca Rusia nu va risca sa mizeze doar pe comunisti, desi relatiile cu acestia sint extrem de bune. Moscova s-a ars deja odata cu comunistii si intelege perfect ca acestia niciodata nu vor actiona orbeste, dar tot timpul vor reiesi din interesele politice pe care le vor avea la moment. Si daca aceste interese le vor spune ca trebuie sa actioneze in detrimentul Moscovei, ei nu vor sta mult pe ginduri si vor actiona anume asa. Totodata, Moscova nici nu poate neglija Partidul Comunistilor. In primul rind, pentru ca are de solutionat inca unele probleme cu acest partid pina la alegeri, in al doilea rind pentru ca PCRM ramine cea mai influenta formatiune politica din Moldova care nu va putea fi exclusa din calculele postelectorale. De aceea, se poate de presupus ca strategia Rusiei fata de Moldova in prezent este una de asteptare – prefera sa-si solutioneze problemele pe care le are cu comunistii pina la alegeri; nu risca sa sustina deschis alte partide pentru a nu-i supara pe comunisti si pentru a nu pune in pericol bunele relatii cu acestia pina la alegeri; asteapta sa vada care vor fi conditiile finale de joc (inclusiv daca la alegeri va participa si regiunea transnistreana) pentru a lua o decizie definitiva referitor la favoritii sai in alegeri.
Dupa ce comunistii s-au intors cu fata spre Rusia, factorii de decizie de la Moscova au inteles ca, indiferent de supararea pe care o poarta guvernarii de la Chisinau, acum au o sansa unica de a solutiona problema transnistreana intr-un mod in care le-ar conveni intr-o masura mai mare sau mai mica. O conjunctura mai favorabila Rusia ar putea sa nu mai aiba niciodata in anii urmatori. Astfel, pe fonul imbunatatirii evidente a relatiilor moldo-ruse la un moment dat a fost deblocat procesul de negocieri Chisinau-Tiraspol. Desi acesta decurge anevoios si cu probleme, este clar ca incetul cu incetul lucrurile se misca inainte. Vasile Sova, ministrul reintegrarii, a recunoscut ca in prezent se discuta un proiect de document care prevede acordarea Transnistriei a statutului de republica, unei cote de reprezentare in Parlamentul de la Chisinau, anumit atributii la capitolul politica externa a tarii etc. Sint concesii ale Chisinaului destul de atractive pentru Tiraspol si, nu in ultimul rind, pentru Rusia, care si-ar dori o Transnistrie ce ar avea un cuvint greu de spus in politica interna si externa a Moldovei. Vasile Sova mai recunostea ca Valeri Litkai, ex-ministrul de externe de la Tiraspol, ar fi tergiversat negocierile, lucru total de neinteles, caci ceea ce se discuta convine mai mult Transnistriei decit Moldovei. Intimplator sau nu, a urmat demisia lui Valeri Litkai. Toate acestea demonstreaza ca in vederea reglementarii problemei transnistrene se lucreaza intens. Si, desi se dau asigurari ca solutia definitiva va fi aprobata in cadrul formatului de negocieri 5+2, este clar ca negocierile se poarta de Chisinau si Tiraspol sub supravegherea Rusiei.
Aceasta explica in mare parte „tacerea” Moscovei. Aceasta tacere va dura pina cind va fi gasita solutia pentru problema transnistreana (daca aceasta va fi gasita pina la alegeri) sau pina cind Rusiei ii va fi clar ca acest lucru este imposibil in viitorul apropiat. Dupa aceasta, va urma exteriorizarea mesajului Moscovei si developarea pozitiei sale reale fata de alegerile parlamentare din Moldova.
Insa, deja la acest moment, pot fi facute unele concluzii privind eventualul comportament al Rusiei in acest sens. In primul rind, trebuie de mentionat ca, cel mai probabil, se ia in calcul o posibila prezenta a regiunii transnistrene in Parlamentul de la Chisinau in proportie de circa o cincime din acesta. Caci, potrivit unor informatii neoficiale, proiectul de document privind reglementarea transnistreana ce se discuta in prezent prevede ca Transnistria va avea 18-19 deputati din totalul celor 101. Aceasta inseamna ca din start Moscova va avea o fractiune (oficiala sau neoficiala) puternica in Parlamentul de la Chisinau, care ar putea colabora cu alte formatiuni pro-ruse in Parlament in vederea promovarii intereselor Rusiei. Deputati transnistreni ar putea fi in Parlament chiar si in conditiile in care pina la alegeri nu se va ajunge la o solutie a problemei transnistrene in ansamblu. Iarasi potrivit unor informatii neoficiale, acestia ar putea candida pe listele Partidului Comunistilor. Pentru comunisti este bine acest lucru pentru ca, din contul participarii populatiei din raioanele de est la alegeri, si-ar putea suplini pierderea de sustinatori pe care a avut-o in ultimii ani ca urmare a promovarii cursului de integrare europeana, dar si a colaborarii cu opozitia radicala de alta data – Partidul Popular Crestin Democrat. Pentru transnistreni aceasta ar fi bine deoarece ar putea avea reprezentantii sai in Parlamentul de la Chisinau si astfel isi vor promova punctul de vedere la cel mai inalt nivel posibil. Pentru Rusia aceasta ar fi bine pentru ca, indiferent de comportamentul din continuare al comunistilor, ar avea un numar anume de sustinatori fideli in Parlamentul de la Chisinau.
Pe linga cele trei variante favorabile Rusiei descrise mai sus (comunistii, loiali Rusiei, vor avea un cuvint greu de spus si in urmatorul Parlament; prezenta transnistrenilor in Parlamentul de la Chisinau in baza unei cote de reprezentare ce le va fi acordata in cazul unei eventuale solutionari a problemei transnistrene; prezenta reprezentantilor Transnistriei in Parlamentul de la Chisinau pe listele Partidului Comunistilor), se poate de presupus ca Rusia mizeaza si pe unele formatiuni de opozitie cu pondere de la Chisinau, cum ar fi: Partidul Social-Democrat, Partidul Democrat, un posibil partid pro-rus puternic ce ar putea rezulta din fuziunea celor doua partide socialiste si a miscarii „Ravnopravie” (anterior unele informatii despre un astfel de posibil proiect politic in presa s-au strecurat, dar de ceva timp despre aceasta nu se mai aude nimic). Nu este exclus ca toate aceste formatiuni, intr-o forma sau alta, vor beneficia de sprijinul Rusiei. Desigur, in limitele in care acest lucru este permis de legislatie, caci, ar fi naiv sa credem ca, vre-una din aceste formatiuni ar accepta deschis sa incalce legislatia riscind sa fie eliminata din campania electorala.
O tema de discutii aparte la acest capitol ar putea fi si pozitia ex-premierului Vasile Tarlev, care conduce grupul de initiativa privind constituirea organizatiei „Prietenii Rusiei in Moldova”. Unii analisti nu exclud ca aceasta ar putea deveni in scurt timp formatiune politica, desi cei implicati in acest proiect neaga o asemenea perspectiva. Daca totusi aceasta va deveni formatiune politica, nu este exclus ca Rusia ar putea-o sprijini.
Cu titlu de rezumat la acest capitol, se poate de spus ca, cel mai probabil, Rusia nu va avea o miza unica in apropiatele alegeri, ci va miza pe patru-cinci forte: transnistrenii, comunisti, social-democratii, democratii si un posibil proiect politic al celor doua partide socialiste si a miscarii „Ravnopravie”. In dependenta de rezultatele alegerilor si de faptul care din aceste partide si in ce masura va fi reprezentat in viitorul Parlament, se vor lua deciziile ulterioare privind Moldova. La moment, un lucru e clar: Moscova este mai avantajata decit Occidentul sa aiba o guvernare loiala in Moldova. Situatia ar putea fi nefavorabila Rusiei doar in doua cazuri: 1) strica relatiile cu comunistii; 2) comunistii sint trimisi in opozitie dupa alegeri de o larga coalitie democratica in care ponderea fortelor pro-ruse ar fi neinsemnata.
