Comentarii
NUMĂRUL DE DEŢINUŢI ÎN MOLDOVA SE VA REDUCE
Interviu acordat de către ministrul justiţiei, Vitalie Pîrlog, agenţiei INFOTAG
I: Dle ministru, se ştie că în ultimul timp aţi întreprins un şir de măsuri, care ar putea conduce la diminuarea numărului deţinuţilor. Care este situaţia la acest capitol în general şi despre ce fel de măsuri concret este vorba?
V.P.: În prezent, în republică avem circa 7 mii de deţinuţi. La 100 mii de locuitori revine circa 220 deţinuţi. Este un număr relativ mare, dacă luăm în calcul faptul că în statele membre ale Uniunii Europene acest indice variază între 62 şi 150. În context, vreau să menţionez că numărul de persoane deţinute în sistemul penitenciar s-a diminuat pe parcursul ultimilor ani. Totuşi indicele înalt care este în prezent la acest capitol nu se datorează numai nivelului de criminalitate, ci şi pedepselor aspre. Pedeapsa medie depăşeşte astăzi 8 ani.
Măsurile la care v-aţi referit sînt de ordin legislativ şi vizează modificarea Codului penal. În cadrul Ministerului Justiţiei a fost instituit un grup de lucru special, care a „radiografiat” întregul Cod penal şi a elaborat modificări ale acestuia. Grupul de lucru a studiat legislaţia penală din mai multe state şi a venit cu un proiect de lege care vizează ajustarea prevederilor legii penale la recomandările experţilor Consiliului Europei şi se încadrează în obiectivul nostru global de „umanizare” a politicii punitive a statului. Tranziţia Moldovei către „standardele europene” în politica penală, pe care am iniţiat-o noi, presupune scăderea ponderii deţinuţilor la o rată de 100 – 150 la 100 mii de persoane. Prin aceasta, Republica Moldova ar putea reduce atît cheltuielile ce ţin de sistemul penitenciar, cît şi suferinţa „inutilă”.
I: Ce presupune „umanizarea” sancţiunilor penale? Care sînt criteriile ce vor fi aplicate la „liberalizarea” sancţiunilor?
V.P.: Sancţiunile în vigoare de multe ori nu corespund gradului de pericol social al faptei, fiind exagerat de mari sau, din contra, exagerat de mici. De exemplu, furtul în proporţii mari, adică în valoare mai mare de 100 de mii de lei, este sancţionat de legea penală în vigoare aproximativ la fel ca omorul. În acest context, cea mai mare parte a modificărilor propuse se referă la racordarea sancţiunilor penale la standardele medii europene. Avînd la bază practica mai multor state, se propune stabilirea limitelor minime şi maxime ale pedepsei cu închisoarea de la 3 luni la 20 de ani. În prezent, aceste limite sînt de minim 6 luni şi maxim 25 de ani. Această modificare a determinat revizuirea în ansamblu a pedepselor prevăzute de majoritatea articolelor din partea specială a Codului penal, precum şi a clasificării infracţiunilor.
I: Nu credeţi că o diminuare a limitelor de pedeapsă ar putea atrage sau determina o slăbire a efectelor represiunii penale?
V.P.: Este greşit să se înţeleagă că acest proiect ar propune ca anumite infracţiuni să nu mai fie considerate infracţiuni şi că, astfel, făptaşii nu vor mai fi pedepsiţi. Unele infracţiuni au fost eliminate din Codul penal fie din considerentul că normele acestora în mare parte sînt reflectate în alte componenţe de infracţiuni, motiv pentru care, pentru comiterea lor se va aplica pedeapsa prevăzută de infracţiunile generale, fie pentru că săvîrşirea faptelor prevăzute de articolele excluse implică sancţiune delictuală sau administrativă. Acesta e un prim aspect.
Pe de altă parte, multe infracţiuni, care în „familia europeană” nu sînt considerate foarte grave, în Codul penal al Republicii Moldova se sancţionează cu o pedeapsă minimă destul de severă. Modificarea limitelor sancţiunilor penale nu înseamnă că infracţiunile vor fi pedepsite mai puţin, ci că acestea vor fi pedepsite în mod adecvat, proporţional gravităţii faptei.
Noile prevederi nu trebuie însă înţelese ca o simplă diminuare a limitelor de pedeapsă, ce ar determina o slăbire a represiunii penale. Ele sînt expresia unei viziuni moderne asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.
Practica ultimului deceniu a demonstrat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluţia eficientă pentru combaterea criminalităţii. De exemplu, în perioada 1950-2001 în SUA şi Canada rata omorurilor a evoluat paralel, indiferent de perioadele cînd ambele ţări practicau sau nu aplicarea pedepsei capitale. Implementarea acestor modificări nu va determina slăbirea sau intensificarea represiunii penale. Dimpotrivă, va marca revenirea la normalitate, cînd fiecare infractor va răspunde exact pentru ceea ce a săvîrşit.
R.: Cum vor fi implementate noile prevederi ale legii penale?
V.P.: În proiect este stabilit modul în care va avea loc reexaminarea dosarelor în cazul cînd va fi necesară recalificarea infracţiunilor, precum şi modul în care vor fi pregătite materialele pentru a fi transmise instanţei de judecată spre examinare. Deoarece acest proiect de lege va genera un volum de lucru mare pentru toate instituţiile implicate în procesul de implementare, precum şi în vederea ordonării activităţii de reexaminare a dosarelor, se propune ca termenul de intrare în vigoare a acestei legi să fie 01 mai 2009, cu excepţia prevederii care stabileşte obligaţia instituţiei care asigură executarea pedepsei de a transmite instanţei care a judecat cauza în fond materialele necesare pentru soluţionarea chestiunii privind liberarea persoanelor condamnate pentru faptele care, potrivit modificărilor, nu vor mai fi considerate infracţiuni.
R.: Ce impact va avea adoptarea proiectului de modificare a Codului penal?
V.P.: Proiectul e o reformă de anvergură. E pentru prima dată cînd se realizează o reflecţie de ansamblu asupra dreptului penal. Proiectul de lege implică modificarea a peste 200 de articole şi completarea cu 5. El pune bazele concrete ale unei noi politici punitive. Am deplina convingere că proiectul va avea un impact benefic şi asupra mediului economic, pentru că au fost revizuite, de asemenea, o serie de sancţiuni aplicate actorilor economici, care, deoarece implicau un risc penal excesiv, acţionau ca o frînă în dezvoltarea activităţilor lor. Aceste riscuri paralizează iniţiativa economică. Ele apasă pe atractivitatea economică a ţării, în general, deoarece normele dreptului constituie unul din criteriile atractivităţii. Atunci cînd aceste norme sînt prea numeroase, prea restrictive sau insuficient de lizibile, întreprinderile aleg să investească în altă parte. Or, noi nu ne dorim acest lucru.
R: Vă mulţumim pentru interviu.
