Agenţie de presa Infotag

JOHN MITCHELL: „MAREA BRITANIE ESTE UN ADEPT FERM AL EFORTURILOR MOLDOVEI PENTRU INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”

Interviu exclusiv acordat agenţiei INFOTAG de către John Mitchell, şeful adjunct al Misiunii Marii Britanii în Moldova.

„I”: Cum apreciaţi relaţiile dintre Moldova şi Marea Britanie şi cum le vede Londra în viitorul apropiat?

J.M.: Marea Britanie este un adept ferm al eforturilor depuse de Moldova pentru reglementarea conflictului şi integrarea în Uniunea Europeană. Pe parcursul ultimilor cinci ani Regatul Unit a acordat Moldovei circa £1,8 mil. pentru implementarea proiectelor bilaterale. Aceste proiecte au ajutat Guvernului moldovean la combaterea corupţiei şi crimei organizate, la consolidarea conducerii de stat, precum şi au facilitat exportul produselor moldoveneşti pe piaţa UE. De asemenea, diferite organizaţii neguvernamentale au acordat mijloace pentru susţinerea libertăţii mass-media, pentru soluţionarea conflictelor, pentru stimularea valorilor democratice şi întărirea potenţialului societăţii civile din republică.

În Moldova este prezent şi Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională (DFID) al Guvernului Marii Britanii, care finanţează o serie întreagă de proiecte referitor la problemele pe plan mondial în scopul dezvoltării mileniului.

„I”: Ce planuri are Ambasada în domeniul extinderii şi aprofundării relaţiilor cu Moldova? În ce domenii concrete Marea Britanie intenţionează să se concentreze?

J.M.: La moment este prea devreme să vorbim de domenii concrete. Aceasta depinde de priorităţile noului Guvern unde Marea Britanie ar putea să-şi ofere ajutorul. Este important de menţionat că Regatul Unit lucrează împreună cu alte state donatoare care, de asemenea, lucrează în Moldova şi completează activitatea altor ţări sau organizaţii, de exemplu, a Comisiei Europene.

„I”: Ce credeţi că ar trebuie să întreprindă Moldova în primul rînd pe calea integrării europene?

J.M.: Este o întrebare destul de complicată. Cred că primii paşi necesari pe care trebuie să-i facă Moldova sînt stipulaţi clar în Planul de acţiuni UE-RM. Pe viitor relaţiile de acord vor prevedea măsuri suplimentare, pe care Moldova va trebui să le îndeplinească pentru apropierea de UE. trebuie să recunoaştem că este vorba nu doar despre domeniul economic şi business, ci despre o serie întreagă de alte momente, precum dreptatea, reforma juridică, desfăşurarea afacerilor interne, combaterea corupţiei. Sperăm că Moldova a reuşit să facă progrese în unele din acele domenii care sînt expuse în Planul de acţiuni UE-RM. În alte domenii nu se prea vede progresul pe care îl aşteptam, însă Moldova a recunoscut acest lucru şi va lua măsurile necesare.

„I”: Companiile britanice au vreun interes faţă de Moldova? Ce este atractiv în republică pentru businessul englez, în care domenii ale economiei?

J.M.: Există cîteva companii britanice care activează deja în Moldova. Unele şi-au manifestat interesul de a începe să lucreze aici, dar nu le voi da numele, căci e informaţie comercială confidenţială. Tehnologiile informaţionale reprezintă unul din domeniile de interes pentru companii. Acestea au înţeles că în Moldova există un segment calificat, competent şi cult de forţă de muncă în acest domeniu. Din punct de vedere comercial, multe companii sînt interesate de folosirea potenţialului local.

„I”: Care este poziţia Guvernului englez în raport cu Moldova şi Transnistria?

J.M.: Marea Britanie susţine procesul de negocieri în cadrul formatului „5+2” şi orice progres în direcţia reglementării trebuie atins anume în acest format.

„I”: Cum apreciaţi eforturile Moldovei în vederea reglementării diferendului transnistrean?

J.M.: Avînd în vedere însăşi natura poziţiei Chişinăului şi Tiraspolului, reglementarea nu va fi niciodată un proces rapid. Moldova a întreprins măsuri destul de pozitive şi şi-a exprimat dorinţa de a face mai mult, participînd la lucrul diferitor grupuri de experţi, care încearcă să găsească o soluţie aplicabilă a acestei probleme. Ministerul Reintegrării susţine activitatea Ambasadei britanice, în special, asemenea programe precum „Dialoguri transnistrene” sau cele de la conferinţa internaţională recentă de la Odesa. Cred că Chişinăul a făcut multe lucruri pozitive şi constructive.

„I”: În timpul conferinţei de la Odesa experţii au spus că reglementarea poate fi atinsă prin măsuri concrete în domeniul economic. Ce credeţi despre aceasta?

J.M.: Dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol se desfăşoară pe cîteva niveluri. Există nivelul înalt, în formatul „5+2”, însă acest lucru nu exclude posibilitatea contactelor şi activităţii desfăşurate la nivele mai joase. Şi stabilirea dialogului în domeniul economic şi comercial este la fel de important, căci acestea interacţionează între ele. Dialogul într-un domeniu se desfăşoară pentru susţinerea dialogului şi consolidării încrederii în alte domenii şi toate acestea îşi aduc aportul în pachetul comun.

„I”: Cum credeţi, cui îi convine situaţia actuală dintre Chişinău şi Tiraspol?

J.M.: Evident, un mare număr de oameni se află în pierdere din cauza situaţiei actuale în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Atît timp cît problema transnistreană nu va fi soluţionată, generaţii întregi vor creşte într-o societate dezbinată. Este greu de spus cui îi convine situaţia actuală. Cred că profită un număr mic de persoane care continuă să privească în trecut, dar nu în viitor, cînd Moldova va fi o ţară înfloritoare.

„I”: Se poate de confirmat că după evenimentele din aprilie de la Chişinău societatea moldovenească s-a dezbinat?

J.M.: Am urmărit cu regret evenimentele de la 7 aprilie. Înţeleg că după orice alegeri există persoane care nu sînt mulţumite de rezultat. Însă există procese juridice şi democratice cu ajutorul cărora îşi pot înregistra nemulţumirea, dar nu prin violenţa pe care am urmărit-o în acele zile. Dialogul între Guvern şi partidele de opoziţie este foarte important. Anume dialogul poate preveni polarizarea societăţii.

INFOTAG precizează: În primul trimestru al anului 2009 volumul exportului Moldovei în Marea Britanie a constituit $11,9 mil., cu $3 mil. mai mult decît în 2008. Importul s-a redus pînă la $10,2 mil., în timp ce în perioada anului trecut acesta a constituit $14, 8 mil.