Comentarii
O DICTATURĂ STABILĂ VA ARĂTA O DEZVOLTARE MAI BUNĂ A ECONOMIEI DECÎT O DEMOCRAŢIE INSTABILĂ
„I”: Pentru 2009 analiştii aşteaptă un deficit bugetar de 5-6 mlrd. lei. Pe cît de real este acest lucru?
G.Ş.: Această informaţie a fost publicată doar în presă şi acolo nu este clar despre care buget este vorba – de cel public sau cel de stat. Aici este o mare diferenţă. Potrivit ultimelor date oficiale ale Ministerului Finanţelor pentru iunie 2009, deficitul bugetar a constituit 633 mil. lei. În iulie acesta ar fi putut creşte pînă la 700 mil. lei. Dacă e să presupunem că în lunile rămase deficitul va creşte aproape de 10 ori, atunci trebuie depuse eforturi serioase în acest sens. Mă îndoiesc că o asemenea prognoză are temeiuri reale.
„I”: În curînd vor avea loc negocieri cu FMI, pe cît de importante sînt acestea pentru Moldova?
G.Ş.: În cadrul susţinerii ţărilor, FMI este dispus să acorde ajutor, care, ca şi alţi bani din exterior, merg spre completarea rezervelor Băncii Naţionale. Aceşti bani sînt folosiţi indirect în economie. Prezenţa Memorandumului cu FMI este o undă verde pentru ca Moldova să primească un credit din partea Uniunii Europene, credite de stat din partea ţărilor UE, fapt ce deschide noi posibilităţi de creditare. Este un semnal pentru toţi creditorii potenţiali: situaţia de la noi din ţară s-a stabilizat şi se află sub control, iar noi nu prezentăm o zonă de risc înalt.
„I”: Ex-ministrul economiei şi comerţului, Igor Dodon, a spus că „economia îşi revine încet, dar sigur”...
G.Ş.: Nu pot nici să confirm şi nici să infirm acest lucru. Experienţa precedentei noastre ieşiri din criză arată că Moldova depinde mult de lumea externă, atît la capitolul export, cît şi la import. Pe piaţa celor mai mari parteneri comerciali din Est şi din Vest se pare că situaţia deja se stabilizează. Dacă prognozele pozitive se vor confirma în octo-noiembrie, atunci putem aştepta că în ianuarie-februarie 2010 Moldova ar putea începe să iasă din criză, cu condiţia în ţară să nu fie declarată situaţia de force-major.
„I”: Ce se va întîmpla cu cursul leului?
G.Ş.: Cursul nostru este real. Acum avem o situaţie corectă. Aceasta s-ar putea schimba, dacă populaţia va începe cu groază să-şi retragă depozitele de la bănci, aşa cum s-a întîmplat în 1998. Populaţia poate fi provocată pe loc gol, cu propriile mîini. Dacă noi nu vom face aşa ceva, cursul leului ar putea un pic să scadă, însă nu va fi o scădere haotică şi necontrolată, ca în 1998.
„I”: În caz că vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate, cum vor influenţa acestea economia?
G.Ş.: Ne aşteaptă vremuri grele. Partenerii internaţionali înţeleg situaţia dificilă, urmînd însă regulile lor conservative. Pentru a nu ne închide financiar, posibil că va fi încheiat, de exemplu, un memorandum sau un acord intermediar. Va fi foarte greu şi va fi şi mai complicat de explicat acest lucru electoratului. Există pericolul altor alegeri. Am intrat în declin politic, care nu ne permite să privim în viitor cu optimism. Acum este important să alegem preşedintele şi să dăm posibilitatea Guvernului să funcţioneze normal, care va fi capabil să facă înţelegeri, deţinînd întregul spectru de atribuţii.
„I”: În opinia Dvs., cum va fi procesul de „însănătoşire” a economiei?
G.Ş.: Acesta lucru se va întîmpla mai repede, dacă vom găsi „vinovaţii”. Important este ca această căutare a „vinovatului” să nu dureze mult. Un pic să se clarifice, u pic să recunoască şi apoi să înceapă lucrul. Pe de o parte, procesul de însănătoşire se va desfăşura mai rapid, dacă timpul pentru căutarea celui vinovat se va reduce la minimum. Acum este important să dezvoltăm acele prelucrări care deja există. Să arătăm că noi existăm, că nu avem cataclisme, că dezvoltarea continuă şi promisiunile date business-ului, populaţiei şi partenerilor străini se respectă.
