Comentarii
MELANIE MARLETT: „SCHIMBĂRILE NECESITĂ TIMP”
(Interviu acordat în exclusivitate agenţiei INFOTAG de către Melanie MARLETT, Manager de ţară al Băncii Mondiale în Moldova)
I.: Cum a influenţat criza financiară şi economică globală politica promovată de Banca Mondială (BM), în special în raport cu ţările în curs de dezvoltare, inclusiv R.Moldova?
M.M.: Criza globală a afectat grav această regiune, iar BM a încercat să reacţioneze prompt. BM a acordat asistenţă R.Moldova prin intermediul proiectelor existente implementarea cărora a dat deja rezultate. De exemplu, în primăvara anului 2009 BM a alocat adiţional $10 milioane pentru Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) care prevede o linie de creditare pentru antreprenorii rurali. De asemenea, Banca a acordat finanţare suplimentară pentru Fondul de Investiţii Sociale (FISM) care este implementat în R.Moldova pe parcursul mai multor ani şi cu ajutorul căruia au fost realizate numeroase proiecte în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare, accesului la sisteme de încălzire, renovării drumurilor, şcolilor şi grădiniţelor pe întreg teritoriul ţării. Încă înainte de criză, BM a acordat suplimentar $5 mln pentru finanţarea acestui proiect, iar recent au fost alocate alte $20 mln cu condiţia ca un număr cît mai mare de persoane afectate de criză din localităţile unde urmează a fi implementate aceste proiecte să fie angajate la realizarea acestora.
BM, de asemenea, a alocat alte $24 mln pentru finanţarea Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii. Aceste mijloace vor fi utilizate pentru a oferi acces la credite pentru exportatori, care au fost grav afectaţi de criză. De asemenea, pregătim un sprijin direct pentru bugetul de stat pentru anul 2010. Sperăm să prezentăm spre aprobare Consiliului de Directori ai Băncii Mondiale, in luna iunie, un suport bugetar pentru R.Moldova în valoare de $25 mln. În prezent, discutăm cu Ministerul Protecţiei Sociale lansarea unui nou proiect în valoare de $15-20 mln, care are drept scop ajutorarea persoanelor vulnerabile în conformitate cu noua lege privind asistenţa socială.
I.: BM sprijină destul de activ reformele structurale implementate de Guvernul de la Chişinău. În opinia Dvs., ce reforme din acest sector trebuie şi ar putea fi implementate mult mai rapid?
M.M.: Guvernul trebuie să ia măsuri care ar contribui la atragerea investitorilor străini în Moldova, precum şi ar încuraja mediul de afaceri local să investească cît mai mult în economia naţională. Este necesar de continuat reformele în sectorul agricol, în special de liberalizat piaţa agricolă şi de acordat o mai mare atenţie investiţiilor şi nu subsidiilor. BM, de asemenea, cooperează intens cu Guvernul în implementarea reformelor în domeniile transportului, cel financiar, al asistenţei sociale, sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice centrale. Numărul angajaţilor în structurile de stat este foarte mare, iar Banca Mondială în prezent ajută autorităţile să elaboreze un sistem de retribuţie a angajaţilor în baza performanţelor obţinute.
I.: Pe cît de receptivă este societatea moldovenească la reformele economice şi care ar trebui să fie rolul Guvernului în schimbarea mentalităţii populaţiei?
M.M.: Cred că aceasta este o problemă foarte importantă dat fiind faptul că în situaţii de criză Guvernul trebuie să adopte decizii destul de dure şi nepopulare. BM cooperează cu Guvernul la elaborarea strategiilor de comunicare pentru a se asigura că cetăţenii înţeleg de ce este nevoie de implementat anumite reforme şi ce măsuri este necesar de luat din partea autorităţilor pentru diminuarea impactului acestora.
De exemplu, la moment este foarte dificil de explicat populaţiei necesitatea optimizării numărului de şcoli. Oamenii îţi doresc ca în fiecare comunitate să existe cîte o şcoală, chiar dacă aceasta are doar 10 elevi şi 3 învăţători. În acelaşi timp, bugetul pentru învăţămînt reprezintă o parte considerabilă a bugetului de stat, iar autorităţile trebuie să ia măsuri pentru a-l reduce. Desigur, acest lucru nu poate fi realizat într-o singură zi. Este nevoie de timp. La moment un proiect pilot este implementat în raioanele Rîşcani şi Căuşeni, unde copiii din localităţile mici sunt transportaţi cu autobuzul la şcolile din localităţile mai mari.
I.: Cum credeţi, de cît timp are nevoie R.Moldova pentru a atinge standardele europene, mai ales ţinînd cont de faptul că UE nu stă pe loc ci continuă să se dezvolte?
M.M.: Nu am un răspuns la această întrebare de milioane de dolari. Este însă cert faptul că UE ajută foarte mult R.Moldova să progreseze în această direcţie, acordîndu-i suport financiar şi asistenţă tehnică semnificativă. Nu ştiu de cît timp va avea nevoie Chişinăul pentru a atinge standardele europene, dar ştiu că Guvernul depune eforturi considerabile pentru a atinge acest obiectiv şi cred că deja au fost obţinute rezultate destul de bune în această direcţie.
I.: Care ar fi cele mai importante proiecte pe care BM intenţionează să le implementeze în R.Moldova în 2010?
M.M.: Am menţionat deja majoritatea proiectelor implementate în prezent în Moldova cu sprijinul BM. Aş vrea doar să adaug aici că la moment discutăm cu Guvernul posibilitatea implementării unui proiect în domeniul tehnologiilor informaţionale, care sperăm că va ajuta Moldova să atingă ceea ce noi numim „Viziunea 2020”. Este vorba de e-soluţii pentru 3 sectoare: îmbunătăţirea serviciilor pentru publicul larg prin intermediul IT, acordarea unor servicii mai calitative comunităţii de afaceri prin intermediul IT şi diminuarea nivelului corupţiei şi eficientizarea adminsitraţiei publice, de asemenea, prin intermediul IT. Implementarea acestor proiecte va permite business-ului şi populaţiei să obţină diferite licenţe şi permise on-line fără a vizita mai multe ministere sau instituţii de stat. De asemenea, examinăm posibilitatea implementării tranzacţiilor bancare mobile, iar Banca Naţională pare să fie interesată în acest proiect.
Un alt proiect pe care aş vrea să-l menţionez este Proiectul pentru Atenuarea Riscurilor şi Adaptarea la Schimbarea Climei. La sosirea mea în Moldova, în 2007, această ţară se confrunta cu una din cele mai mari secete din istoria sa. În 2008, Moldova a fost grav afectată de inundaţii, iar în iarna lui 2009 au fost înregistrate temperaturi foarte joase şi foarte multă zăpadă. Nimeni nu ştie ce „surprize” aşteaptă Moldova în 2010. În prezent, BM examinează posibilitatea de a ajuta Serviciul Hidrometeorologic de Stat să-şi îmbunătăţească serviciile pentru a putea prezice starea vremii cu o mai mare exactitate şi a avertiza la timp fermierii despre posibilele calamităţi.
I.: Care domenii ale economiei naţionale credeţi că dispun de perspective bune de dezvoltare şi respectiv ar putea avea un impact pozitiv asupra creşterii PIB-ului în viitor?
M.M.: Sectorul de textile şi cel al serviciilor au contribuit semnificativ la creşterea economică înregistrată de R.Moldova în ultimii ani, şi cred că aceste domenii dispun de un potenţial bun de dezvoltare şi în viitor. De asemenea, dispun de posibilităţi de creştere sectorul agricol, în special cultivarea nucilor, cel al IT, turismul şi eco-turismul. Este adevărat că drumurile în Moldova sînt încă de o calitate foarte proastă iar grupurile sanitare moderne lipsesc în majoritatea localităţilor rurale. În acelaşi timp, foarte mulţi turişti vizitează ţările din Africa, unde, de asemenea, există probleme la aceste capitole. Şi totuşi turiştii merg în Africa deoarece aceasta reprezintă pentru ei o aventură. Mulţi dintre ei ar putea veni şi în Moldova exact din aceleaşi considerente.
I.: Pe cît de obiective sînt afirmaţiile unor experţi care susţin că nimic nu s-a schimbat în economia moldovenească după instalarea noului Guvern în 2009, „poate cu excepţia faptului că s-a schimbat „acoperişul”, în schimp schemele au rămas aceleaşi”?
M.M.: Orice schimbare necesită timp. Noul Guvern a preluat puterea într-o perioadă foarte dificilă dar lucrează foarte intens. Raportul Guvernului despre activităţile întreprinse în primele 100 de zile este foarte impresionant. Au fost obţinute succese semnificative în ce priveşte îmbunătăţirea legislaţiei şi liberalizarea pieţei în diferite domenii ale economiei naţionale. Guvernul, de asemenea, a implementat toate acţiunile cerute de FMI şi chiar a reuşit să înregistreze un deficit bugetar mai mic decît cel prezis de către Fondul Monetar. Este adevărat că populaţia nu va fi mulţumită pînă nu va simţi un impact direct asupra vieţii cotidiene, dar oamenii trebuie să înţeleagă că acest lucru nu se poate întîmpla peste noapte. De fapt, Guvernul ar trebui felicitat pentru realizările obţinute pînă în prezent. Desigur, mai este încă mult de făcut, şi anume din acest considerent BM este prezentă în Moldova – pentru a ajuta şi a sprijini eforturile Guvernului. Deci, acordaţi-le autorităţilor o şansă.
INFOTAG precizează: Scopul BM, fondate în 1944, este de a combate sărăcia şi a ajuta populaţia prin acordarea de resurse, împărtăşirea cunoştinţelor şi fortificarea parteneriatului în sectoarele publice şi private. Moldova a devenit membru al BM în anul 1992. Oficiul BM în Moldova a fost deschis în 1993. Cu începere din 1993, BM şi-a asumat obligaţiunea de a acorda Moldovei circa $800 mln, dintre care $500 mln au fost deja disbursate. Melanie Marlett deţine funcţia de Manager de ţară al BM pentru Moldova din 2007.
