Comentarii
VITALIE STRUNA: CFM DOREŞTE CA PASAGERII SĂ SCHIMBE MAXI-TAXIMETRELE PE TREN
09.07.2012
(Interviu exclusiv, acordat Agenţiei «INFOTAG», de către directorul Întreprinderii de Stat «Calea Ferată din Moldova», Vitalie Struna)
Partea I.
«INFOTAG»: CFM suportă pierderi în urma transporturilor feroviare de pasageri locale şi suburbane. Cheltuielile suplimentare pentru modernizarea materialului rulant nu vor agrava situaţia?
V.S. « Calea Ferată din Moldova» planifică să renoveze parcul de locomotive şi vagoane de pasageri cu o sumă de circa 100 mil. euro. Proiectul este divizat în patru părţi. Prima prevede renovarea parcului de trenuri suburbane. A doua – procurarea a 22 de vagoane noi pentru rutele spre ţările CSI. A treia – achiziţionarea a 12 vagoane de confort sporit – RITZ. Acesta este un material rulant special care merge spre ţările din Uniunea Europeană. Noi am separat acest proiect de componenta precedentă pentru că vagoanele de pasageri care circulă pe drumul de fier standard pentru noi şi pentru ţările CSI, de 1520 mm, iar cele din ţările UE – pe drumul de standard european de 1435 mm, au gabarite diferite. Şi un alt proiect este modernizarea profundă a parcului de locomotive din Moldova, adică înlocuirea motoarelor şi a tuturor pieselor de completare ale locomotivelor Diesel pe un tip nou, mai economicos.
În prezent, cel mai „nou” tren Diesel are 24 de ani, dar există şi trenuri din 1968. După expirarea termenelor de exploatare normative, care constituie 20 de ani, acestea demult trebuiau excluse din parcul de inventar şi trecute la pierderi, iar noi le mai utilizăm pentru transportarea pasagerilor.
Acum, scopul major este renovarea parcului de locomotive şi a vagoanelor de pasageri, pentru a acoperi cu, cel puţin 40%, necesităţile pieţei moldoveneşti privind materialul rulant modern.
Economia considerabilă la costurile de exploatare, mai ales, pentru combustibil Diesel şi ulei, precum şi creşterea profitabilităţii transporturilor de pasageri în condiţiile în care aceştia vor călători cu vagoane de confort sporit, în ultima instanţă, vor oferi o reducere a pierderilor în sectorul de pasageri, dar şi vor face posibilă, cel puţin, atingerea unui nivel de rentabilitate în acesta.
Ţin să accentuez şi un alt aspect: acum, modernizarea unui tren Diesel (a unei secţiuni din patru vagoane) costă 2-2,5 mil. euro, în funcţie de completare, pe când un tren nou cu două vagoane – cel puţin, 4 – 4,5 mil. euro. Totodată, un tren Diesel modernizat are un termen de exploatare de 18 ani, pe când unul nou – 20 de ani. Diferenţa de preţ semnificativă este pentru noi factorul decisiv în alegerea modernizării, pentru că ne va permite să renovăm mai rapid întregul parc învechit de trenuri Diesel.
Primul tren Diesel a trecut deja o modernizare profundă şi după ce va fi testat va începe să circule pe ruta Bender-Ocniţa, în timpul apropiat. Până la finele anului, planificăm să modernizăm alte cinci secţiuni cu patru vagoane, dar în ansamblu pe Moldova dorim să circule 15 trenuri Diesel noi, astfel, vom acoperi pe deplin necesităţile ţării în transporturi de pasageri, în traficul suburban şi local.
Astfel, ideea este să-i mutăm pe pasageri de pe microbuz pe trenul Diesel, creându-i confort iarna şi vara. De asemenea, dorim să modificăm orarul de circulaţie a trenurilor, mai exact, să mărim periodicitatea circulaţiei trenurilor Diesel zilnice. În acest caz, sperăm să atragem un flux de pasageri suplimentar în transportul feroviar.
«I»: Şi de unde CFM va lua bani?
V.S.: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii poartă negocieri cu noi. Pentru primul proiect, avem deja acordul oficial al BERD. Acum, la întreprindere lucrează experţi tehnici de la BERD, avem nevoie de un audit financiar internaţional care ne va permite să avansăm la stadiul al doilea al negocierilor. În prealabil, banca ne va acorda cu titlu de credit pe termen lung 25 mil. euro. BERD formulează, practic, aceleaşi condiţii ca şi pentru alte proiecte. dar toate detaliile se discută, se coordonează şi se aprobă la nivel de Guvern, Ministerul Transporturilor de profil. CFM în această situaţie, pur şi simplu, acţionează după procedura standard a băncii, efectuează tendere, asigurând partea tehnică.
«I»: Aceasta presupune şi o schimbare a preţului călătoriei?
V.S.: Preţul va creşte pentru că pasagerilor le vor fi oferite realmente condiţii de călătorie mai calitative şi mai confortabile. Dar costul călătoriei deocamdată va fi mai ieftin decât cu maxi-taxi, cu aproximativ 20%. Acum, călătoria cu trenul pe ruta Chişinău – Ocniţa costă 28 de lei, pe când cu maxi-taxi – 110 lei. Totodată, trenul nou se va deplasa mai rapid. Să nu uităm că în trenul modernizat există toate condiţiile moderne pentru o călătorie confortabilă. În plus, în prezent, anume trenul este deocamdată tipul de transport cel mai sigur.
«I»: Cât pierde CFM la transporturile de pasageri?
V.S.: Pierderile anuale în sectorul de pasageri constituie circa 200 mil. lei şi noi nu putem acoperi constant pierderile din transporturile de pasageri cu veniturile din cele de mărfuri. CFM este o întreprindere de stat, nu un donator. Este organizaţia care trebuie să aducă venit statului. În lumea întreagă, statul subvenţionează prin compensaţii transporturile locale, cel puţin la nivelul preţului de cost, dacă acestea aduc pierderi căii ferate. În Moldova nu există aşa ceva.
De exemplu, cheltuielile de exploatare a trenului Diesel pe ruta Chişinău – Ocniţa constituie pentru CFM circa 10 mii lei, iar se recuperează sub formă de venituri din plata pentru călătorie circa 1 mie lei. Încă din anul 1991, legislaţia europeană a interzis compensarea pierderilor la transporturile de pasageri datorită veniturilor din cele de mărfuri. Noi, de pe urma acestei finanţări încrucişate, nu avem în final fonduri suficiente în sectorul de mărfuri, pentru repararea materialului rulant. Toate sunt legate reciproc. În continuare, plănuim, de asemenea, să modernizăm parcul de vagoane marfare şi am început deja să sporim volumele de reparaţii capitale la parcul de vagoane, care a staţionat, a putrezit, s-a furat multă vreme.
«I»: Odată cu modernizarea materialului rulant vor apărea rute noi?
V.S: Nu este rost deocamdată să inaugurăm rute noi, fără a asigura completarea trenurilor. Dar negociem ca trenul de pasageri dinspre Chişinăuа spre Rostov să circule pe o rută mai scurtă, prin Tranistria. De asemenea, există un proiect pe care nu vom putea să-l realizăm unilateral, acesta trebuie discutat cu partea ucraineană: este vorba despre modificarea circulaţiei trenurilor prin optimizarea parcursului acestora pe direcţia Odesa - Chişinău – Ocniţa şi în continuare spre Larga-Cernăuţi. Adică trenurile de pasageri vor merge prin toată Moldova, legând Odesa de sud cu Cernăuţii la nord cu corelarea timpului de sosire şi de plecare, comodă pentru pasageri. Dar acesta este doar un proiect şi avem nevoie de trenuri noi.
(Citiţi continuare în fluxul de ştiri de marţi, 10 iulie 2012).
