Agenţie de presa Infotag

VALERIU LAZĂR: «STRÂNGEREA ŞURUBURILOR ÎN ADMINISTRAREA FISCALĂ ŞI VAMALĂ NU VA OFERI UN REZULTAT POZITIV»

(Interviu exclusiv acordat Agenţiei „INFOTAG” de către viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu LAZĂR).

Partea I.

«INFOTAG»: Domnule Valeriu Lazăr, atunci când analizăm situaţia din ţară, ne vine concluzia că nu vom avea cele 3% de creştere economică (prognozate). Avem senzaţia că oamenii de afaceri preferă să se retragă în partea necontrolată a economiei. Şi aceasta este o consecinţă a politicii bugetar-fiscale intrate în vigoare la începutul anului 2012. Or, pentru ei este mai simplu să ofere mită decât să activeze transparent. Sunteţi de acord cu concluziile triste că politica bugetar-fiscală a fost una eşuată?

Valeriu Lazăr. Noi vedem anumite riscuri care pot influenţa realităţile de creştere economică. Acestea provin, în principal, din situaţia din agricultură. Anul secetos va afecta recolta la hectar a cerealelor şi a unor culturi tehnice, dar, de regulă, anii secetoşi sunt reuşiţi pentru alte culturi, de exemplu, pentru struguri. Deocamdată nu formulez aprecieri clare.

În structura valorii adăugate de care depinde creşterea economică o cotă destul de mare revine agriculturii directe – circa 12%. Aşa că multe depind de rezultatele ramurii. În al doilea rând, să nu uităm că materiile prime agricole sunt baza industriei procesatoare, care de asemenea are o pondere destul de importantă în structura industriei. Pentru acest motiv, acum, toate acestea luate la un loc într-adevăr prezintă un risc. Pe parcursul următoarelor câteva săptămâni, când vom avea mai multe informaţii, vom analiza în ce măsură scenariul de creştere a PIB-ului cu 3% în anul 2012 rămâne în vigoare.

«I.»: Poate că industria va permite o corectare a situaţiei cu Produsul Intern Brut în anul 2012?

V.L.: În condiţiile anului secetos, am mizat mereu pe producţia industrială, care nu depinde de natura mamă. Deşi există şi aici anumite riscuri legate de scăderea cererii în Uniunea Europeană – piaţa noastră de desfacere principală. Or, din fericire, situaţia aici se remediază. Astfel, obiectivul nostru major este să asigurăm condiţiile necesare pentru relansarea procesului investiţional, obţinerea unor valori cu semnul plus la investiţiile directe şi să creştem industria. În structura PIB-ului o pondere considerabilă  au comerţul şi serviciile – de circa 60%. Este important să menţinem cererea internă, să ne promovăm activ mărfurile şi serviciile pe pieţele externe.

«I.»: În situaţia aceasta cel mai mic sprijin de la stat ar fi de mare folos industriaşilor.

V.L.: În cadrul operării rectificărilor la bugetul pe anul 2012, noi nu am redus investiţiile publice. Investiţiile publice sunt o măsură anticriză. De regulă, acestea oferă de lucru companiilor, oamenilor, creează baza impozabilă, asigură capacitatea de cumpărare. În prezent, avem posibilităţi limitate de susţinere directă a cererii private, de exemplu, prin majorarea salariilor în sectorul bugetar. Noi vom susţine cererea publică prin programe de investiţii, care constituie şi ele un suport direct pentru economie. Nu este cazul să facem legătura între problemele din administrarea fiscală şi vamală şi creşterea economică. Deşi, sunt de acord, o anumită legătură există aici, căci de calitatea administrării depinde climatul de investiţii.

«I.»: Este adevărat că, în ultimul timp, relaţiile dintre Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor s-au tensionat, mai ales, în privinţa perspectivelor de dezvoltare a economiei şi de creştere a PIB-ului?   

V.L.: Nu voi ascunde acest fapt: Ministerul Economiei (ME) are un dialog deloc uşor cu colegii din Ministerul Finanţelor (MF). În principal, asupra măsurilor de politici pe care le-au propus ei şi cu care noi nu suntem de acord. Mai mult, ME a formulat propunerile proprii, menite să stimuleze activitatea de investiţii şi producţia. Avem senzaţia că, în condiţiile unor scopuri comune, avem cu MF viziuni diferite asupra modului în care acestea pot fi atinse. Noi credem că ar trebui eliminate absolut toate restricţiile şi povara investiţională asupra investiţiilor – în utilaje, materii prime, specialişti. De aceea, ME a propus menţinerea în vigoare şi chiar suplimentarea stimulentelor pentru investiţii. De exemplu, MF a propus anularea din 1 ianuarie a înlesnirii care scutea de taxa vamală şi TVA contribuţia materială la capitalul social. ME nu este de acord cu aceasta. Noi am propus ca întreprinderilor şi persoanelor fizice să li se permită să raporteze la cheltuieli, adică atunci când se calculează baza pentru impozitul pe venit, cheltuielile legate de obţinerea sau perfecţionarea studiilor profesionale.

Există şi o serie de alte probleme care apar în business, dar care nu au legătură cu povara fiscală, ci cu administrarea vamală şi fiscală. S-au înteţit cazurile în care fiscul şi serviciul vamal văd soluţia pentru sporirea acumulărilor la buget în intensificarea presiunii asupra oamenilor de afaceri. În condiţiile Moldovei, când sistemul de administrare mai este încă slab şi cultura de business este uşor diferită, această măsură, de regulă, are efectul invers. Noi trebuie să întreţinem un dialog deschis cu business-ul şi să orientăm sistemul de control nu după cei 10-15% care comit încălcări, ci dimpotrivă, cei care lucrează onest. Aceştia trebuie motivaţi şi stimulaţi să rămână în câmpul alb. De regulă, în Moldova, atunci când presiunea se intensifică, creşte şi ispita corupţiei. Cei care au fost în umbră, vor rămâne acolo, iar cei oneşti şi conştiincioşi vor fi demotivaţi serios. Strângerea şuruburilor nu va oferi un rezultat pozitiv.

Astfel, revenind la prima întrebare, eu consider că nu se poate spune că politica fiscal-bugetară a eşuat. Se poate spune doar că aceasta nu ţine încă cont până la capăt de realităţile economice şi este orientată insuficient spre dezvoltarea producţiei.

«I.»: Dvs. aţi spus că Ministerul Economiei nu este satisfăcut de proiectul de politică fiscal-bugetară pe anul 2013, elaborat de MF şi aprobat de Guvern. Ce aţi putea să ne spuneţi despre instituirea cotei TVA de 20% pentru producătorii agricoli?

V.L.: Eu ştiu un lucru de principiu. Nu trebuie să existe verigi slabe. TVA se ia după lanţ. Dacă la vreo etapă apare o verigă slabă, acolo, de regulă, se comit cele mai multe ilegalităţi. Există şi în agricultură oameni de afaceri nu tocmai conştiincioşi. Mă bucură faptul că tot mai mulţi oameni de afaceri care se ocupă de agricultură spun că nu îi îngrozeşte mărimea impozitului, ci mai mult nu le convine faptul că unii plătesc, iar alţii – nu. Impozitul trebuie să fie achitat după lanţ de către toţi, nu trebuie să există privilegiaţi. Astfel, trebuie elaborat un mecanism care să asigure situaţia în care toţi să plătească.  Nu este un secret pentru nimeni, că o bună parte din beneficiu în agricultură nu se impozitează, nu toţi plătesc impozitul, iar banii la buget trebuie încasaţi, de aceea creşte povara asupra celor care se află la suprafaţă.

«I.»: În viziunea Dvs., sunt justificate temerile producătorilor agricoli că statul nu le va restitui 12% din TVA?

V.L.: Da, asemenea stări de spirit există, agricultorii se tem că statul va tergiversa în fel şi chip procesul de restituire a TVA. De altfel, trebuie să înţelegem că nu va fi o majorare pur formală a poverii fiscale, pentru că 12% vor fi restituite. Astfel, este important ca aceste mijloace să fie restituite la timp, pentru că au fost retrase din circuit. Or, plătind TVA, oamenii de afaceri creditează bugetul. Şi este în interesul nostru ca aceşti bani să revină în rulajul companiei. În acest context. ME a propus ca regulă generală reducerea termenului de restituire a TVA. S-ar putea să fie unul de 20-30 de zile. Acum, această perioadă constituie 45 de zile.

De asemenea, trebuie stabilită prin lege regula care acum funcţionează asimetric. În prezent, conform Codului Fiscal, dacă contribuabilul nu a achitat impozitele în termenul stabilit, automat începe să-i fie calculată penalitatea. Pentru ca contribuabilii să ne creadă, am propus includerea în legislaţiei a regulii prin care imediat cum expiră termenul de restituire a banilor de la buget contribuabilului, automat, în acelaşi mod şi în aceeaşi sumă se va calcula penalitatea pentru stat. Nouă ni se pare că astfel va fi onest. Atât timp cât nu va exista încredere, nu vor fi mai multe impozite colectate.

În plus, ME a propus un mecanism de administrare vamală şi fiscală a TVA pentru industrie. Dacă noi avem proiecte solide, nu trebuie să fugărim oamenii în zonele economice libere, ci să le asigurăm un regim vamal care să le permită să activeze non stop.  Formele pot fi diferite, de exemplu, inaugurarea unui post vamal sau în cadrul postului care deserveşte regiunea să activeze un vameş de gardă 24 din 24 de ore, care să perfecteze livrările întreprinderilor cu activitate non stop. Noi am propus să nu fie încasată TVA din importuri atunci când toate 100% de mărfuri gata se exportă. (Citiţi continuarea interviului în fluxurile de ştiri următoare ale Agenţiei «INFOTAG»).