Cultură şi sport

ANTREPRENORII MOLDOVENI ÎŞI INTENSIFICĂ COOPERAREA PENTRU A DEZVOLTA AGROTURISMUL

19 ianuarie, 2017

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din Moldova amplasate în mediul rural s-au pronunţat pentru o nouă abordare în dezvoltarea agroturismului în republică: prin intermediul creării aşa-numitelor „clustere” – asociaţii de antreprenori din zonele care prezintă interes turistic.

Potrivit agenţiei INFOTAG, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova, Viorel Miron, a spus că „fenomenul clusterelor este unul nou pentru Moldova şi este gândit pentru a ajuta IMM să se dezvolte din contul atragerii turiştilor străini în republică”.

„Asocierea întreprinderilor mici în zona rurală nu doar că va creşte posibilitatea lor de a concura cu marile complexe turistice, dar şi va contribui la transformarea obiectivelor rurale în destinaţii turistice”, a remarcat el.

Potrivit lui, în Moldova au fost create patru clustere – trei la nord şi unul la sudul republicii. Acestea folosesc resurse naturale, cultural-istorice, dar şi alte resurse ale mediului rural.

Trei clustere funcţionează deja şi oferă servicii pentru turiştii moldoveni şi pentru cei străini. Este vorba de clusterele „Armonia Nordului”, „Drumul Recifelor” şi „Lunca Prutului de Jos”. Cel de-al patrulea cluster – „Vilador” – va fi în curând deschis.

„Armonia Nordului” este amplasată pe malul Nistrului şi include raioanele Soroca şi Ocniţa. Potrivit managerului clusterului, Anelia Caraman, din asociaţie fac parte o întreprindere, trei asociaţii obşteşti şi câteva gospodării ţărăneşti. Pe viitor, la asociaţie ar putea adera agenţi economici din Edineţ, Drochia şi Briceni.

„Clusterul nostru are ce să le prezinte turiştilor: Cetatea Soroca, monumente ale naturii, rezervaţii, muzee. Am organizat deja festivaluri care au devenit cunoscute nu doar în Moldova, dar şi peste hotare. De exemplu, în anul trecut, „Festivalul merelor” a atras turişti din 11 ţări”, a spus ea.

Tot la nord se află şi clusterul „Drumul Recifelor”, care este promovat pe piaţa turismului din contul monumentelor naturii. Clusterul include şapte membri – întreprinderi mici şi mijlocii şi asociaţii din Edineţ şi Bălţi.

„Afară de lanţul de recife, noi propunem turiştilor să viziteze câteva biserici şi rezervaţii peisagistice. De asemenea, pot fi admirate lucrările meşterilor populari şi gustate bucatele naţionale. Membrii clusterului nostru oferă excursii organizate care ocupă toată ziua şi care cuprind un teritoriu de 40 km”, a menţionat reprezentanta proiectului, Angela Boian.

Centrul clusterului de sud „Lunca Prutului de Jos” este Muzeul Pâinii din Cahul, care a fost deschis în 2007. Clusterul include trei muzee şi un complex etnocultural. Turiştilor li se oferă excursii prin Lunca Prutului şi plimbări pe apă.

Cel de-al patrulea cluster – „Vilador” – îşi va lansa activitatea în luna mai. Sin componenţa sa fac parte IMM din raioanele Ungheni, Sângerei şi Făleşti. Potrivit managerului clusterului, Viorel prisăcari, particularitatea acestei zone turistice va fi posibilitatea de a vizita ateliere de îngrijire a animalelor domestice. Profesori vor fi proprietarii de ferme de creştere a iepurilor şi caprelor.

„Vom fi primii din republică care oferă asemenea servicii. Un interes deosebit vor avea mai ales oaspeţii cu copii”, consideră el.

Antreprenorii recunosc că deocamdată „fenomenul clusterelor” nu este suficient de dezvoltat în republică. Agenţiile locale de turism abia încep să le propună clienţilor destinaţii agroturistice. Turiştii de peste hotare vin la aceste clustere în special din România şi Ucraina.

INFOTAG precizează: Anual, în Moldova sosesc peste 2 mil. de cetăţeni străini. Aproximativ 65% din aceştia vin în republică în scop turistic, 27% - în deplasări de lucru şi 8% - în alte scopuri. Cei mai mulţi turişti sunt din România, Ucraina, Rusia, Italia şi Turcia.

Commentarii [ 2 ] adaugă comentariu

  1. 2017.01.19 17:28 Rebeca
    Este un segment, care das putin bani in bugetul Moldovei...
  2. 2017.01.19 17:33 Alex
    $500 000 000 noi putem sa primim din turizmu, numai daca sa dezvoltam asa ramura in economia noastra...

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.