​PRESA DIN ROMANIA: BANCA DE ECONOMII – VICTIMA MANAGEMENTULUI DE STAT DEFECTUOS SI A PANICII PROVOCATE DE POLITICIENI

O analiza mai detaliată asupra situatiei in jurul celei mai mari banci din Republica Moldova, Banca de Economii, a fost prezentata de presa moldoveneasca. Pe parcursul ultimelor luni, BEM (Banca de Economii a Moldovei) a devenit epicentrul unui scandal de amploare, cu o tenta politica clara. Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar si dupa desfasurarea acestora, politicienii moldoveni, rand pe rand, au iesit cu declaratii-bomba despre eventuale sustrageri de sume importante de bani de la Banca de Economii, ajungandu-se la o suma fabuloasa de 1 mlrd de dolari.

Printre acestia erau nu doar reprezentanti ai opozitiei, ci si fosti functionari din institutiile financiare de stat.

Primii, care au pornit valul discutiilor despre eventuale furturi din cea mai mare banca din RM au fost ex-ministrul finantelor, Veaceslav Negruta si fostul presedinte al comisiei parlamentare buget si finante, Veaceslav Ionita. La inceput mai discret, apoi foarte direct, acestia ii acuzau de problemele grave din activitatea BEM pe investitorii privati, care au preluat banca in august 2013, dupa o emisie suplimentara de actiuni, decisa de Guvernul RM. In urma acestei emisii suplimentare, statul moldovenesc a renuntat la controlul asupra bancii. Mai corect fiind spus, pachetul majoritar al statului de 56% de actiuni s-a redus până la 33%.

Dupa cateva luni de scandal, dar si o ancheta desfasurata de o comisie speciala a Parlamentului, au aparut si mai multe semne de intrebare, in special, la capitolul managementului bancii efectuat de autoritati de-a lungul anilor.

Problemele la Banca de Economii au inceput mult inainte de august 2013.

Ani in sir, banca controlata de Guvern, credita cu sute de milioane de lei o multime de intreprinderi de stat, dar si unele structuri ale Guvernului. Sirul debitorilor era completat si de firme private, cu istorii proaste sau cu fondatori afiliati puterii. Creditele se pierdeau in timp, ramanand nerambursate. Apoi, guvernantii au mai pus o povara pe umerii BEM. Aceasta a trebuit sa-si asume datoriile unei banci comerciale falimentate încă în 2009, «Investprivatbank».

Deja fiind in criza, Banca de Economii continua, totusi, sa ofere credite, majoritatea dintre care, din nou, dovedindu-se neperformante.

Pana cand, spre vara lui 2013, s-a ajuns la o cota practic fatala – 47% din pachetul de credite al bancii erau nerambursabile.

O comisie speciala parlamentara, formata in 2013, descopera la BEM o “gaura” de 1,3 mlrd de lei (peste 100 mln $). Atunci, autoritatile de la Chisinau decid sa atraga la banca investitori privati. Pentru asta se face o emisie suplimentara de actiuni ale BEM, la care statul nu mai participa.

Cert este ca fara investitiile din afara, BEM era sa falimenteze, ruinand intregul sistem bancar al Republicii Moldova, iar in urmare si economia tarii. Conform unor surse la care face trimitere presa moldoveneasca, de facto, la momentul venirii investitorilor privati, “gaura” de la BEM era de 5-10 mlrd de lei (400 - 800 mln $)

Apoi, timp de aproape un an de zile, pregatindu-se de alegerile parlamentare, mai multi politicieni, fac declaratii despre falimentarea inevitabila a BEM, creand o adevarata panica printre deponenţii Băncii de Economii. Speriati, oamenii isi retrageau masiv banii de pe conturile bancii, agravand si mai mult situatia dificila a institutiei.

Presa din Moldova mai aminteste ca in noiembrie 2014, chiar in ajunul alegerilor parlamentare, Curtea Suprema de Justitie emite o decizie privind anularea emisiei suplimentare de actiuni, eliminand astfel investitorii privati de la conducerea BEM. Imediat dupa, Banca Nationala a Moldovei a introdus la Banca de Economii administrare speciala. Acest fapt, insa, nu a ajutat la restabilirea situatiei din banca, ba din contra, a agravat-o, turnand si mai mult gaz pe focul scandalului din jurul BEM. Cateva luni mai tarziu, a fost formata o comisie parlamentara speciala pentru investigarea situatiei de pe piata financiar-bancara, drept urmare fiind demisi vice-guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei si Presedintele Comisiei Nationale a Pietei Financiare. De menţionat în acest context, - în afară de comisia oficială parlamentară, au fost făcute publice încă două rapoarte de alternativă. Conform unuia din aceste rapoarte, şirul de probleme din BEM a început încă în ultimul deceniu al secolului trecut. Aproximativ, în 1995 în rezultatul unor scheme frauduloase cota statului în BEM s-a redus atunci până la minimumul catastrofal de 15%. Confrom unui alt raport alternativ, din 2010 până în 2013 calitatea portofoliului creditar al Băncii de Economii s-a înrăutăţit de patru ori. Coeficientul de lichiditate s-a redus de la 41% în 2009 până la 1,7% în 2013.

Directotul executiv al Centrului independent de analiză „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a menţionat în acest context, că “problemele din Banca de Economii, pachetul majoritar al căreia aparţine statului, au existat pe întreg parcursul anilor”. În opinia analistului, Banca a fost mereu folosită pentru finanţarea unor scheme stranii şi deloc transparente cu implicarea întreprinderilor de stat şi a unor întreprinderi cu reputaţie dubioasă.

Sursa: adevarul.ro