BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI PREVINE „FUGA” DE LA VALUTA NAŢIONALĂ

Comentariu economic al agenţiei „INFOTAG”

Majorarea de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) a ratei de refinanţare până la nivelul de 15,5% are scopul de a întoarce trendul de pe piaţă în direcţia opusă, pentru a reduce cererea de dolari şi euro, precum şi de a preveni îndepărtarea persoanelor juridice şi fizice de la valuta naţională.

Majorarea ratei de bază şi a rezervelor obligatorii de la 22% la 26% va influenţa în primul rând băncile, care sunt principalii jucători pe piaţa valutară. Logica specialiştilor BNM este clară: dacă se va reuşi menţinerea cursului leului moldovenesc de depreciere, se va reuşi şi menţinerea inflaţiei.

Însă, unii experţi apreciază ultimele decizii ale BNM ca „scăderea febrei prin administrarea medicamentelor antipiretice”, care este vitală, însă nu înlătură cauzele bolii.

„Situaţia creată pe piaţa valutară în mare parte a fost condiţionată de politica monetar-creditară incorectă. Esenţa greşelii se reduce la neînţelegerea faptului că în asemenea economie mică, orientată spre import şi bazată pe consumul de bani, agonisiţi peste hotare, este inadmisibilă deprecierea rapidă a valutei naţionale”, menţionează experţii.

Pentru a înţelege mai bine situaţiei ei propun să fie imaginat un vas cu apă, în care poţi face valuri.

„Doar valuri mici nu duc la vărsarea apei din vas. Iar deprecierea leului moldovenesc, produsă în timp scurt, este ca un val mare, care s-a revărsat din vas, unde nu a mai rămas apă”, explică experţii.

Ei presupun că în perioada deprecierii rapide a leului au falimentat micii agenţi economici, care „cădeau” ca în domino. Pe acest fundal, venitul băncilor, o parte considerabilă din care o constituie încasările din operaţiunile valutare, nu este nimic altceva decât indicator al unei boli mortale a economiei.

„Acum economia Moldovei are nevoie de credite ieftine şi accesibile pentru un tratament eficient”, consideră participanţii pieţei.

Decizia BNM privind majorarea ratei de rezervare va crea pe piaţă deficit de lei, pentru depăşirea cărui băncile vor majora dobânzile la depozite, ceea ce în final le va transforma în depozite inaccesibile pentru sectorul real al economiei.

Putem liber să ne convingem de aceasta pe exemplul depozitelor cu dobânda de 15%. Asemenea dobândă este propusă de bănci pentru cei ce îşi vor aduce economiile la bancă. Dar pentru bancă dobânda eficientă va fi mai mare. Cu norma rezervelor obligatorii de 26% rata eficientă pentru bancă va fi de 20,3%, deoarece banca din 100 de lei din depozite, doar 74 lei va putea direcţiona în active.

Dacă la această rată adăugăm 5% din marja bancară, cu condiţia că riscul băncii va fi minim, atunci avem o rată a creditului de 25%. Asemenea preţ al resurselor de credit îşi poate permite doar comerţul, atunci când producătorii de marfă industrială, în primul rând producătorii agricoli, nu vor putea returna creditul, deoarece preţul produselor lor va fi necompetitiv.

În asemenea situaţiei se conturează o perspectivă periculoasă – diminuarea consumului, diminuarea încasărilor fiscale, lansarea tiparului, stagflaţie. Cu un asemenea scenariu de progresare a situaţiei Moldova nu va fi în stare independent să iasă din criză, pentru aceasta va avea nevoie de ajutor extern. Întrebare: „Cine şi cu ce condiţii îl va acorda ţării, din sistemul bancar al cărei liber poţi scoate $1 mlrd., care poate fi comparat cu 1/8 din PIB sau jumătate din bugetul anual?”.