​MOLDOVA VA MENŢINE INDICELE DATORIEI PUBLICE LA NIVELUL DE 40% DIN PIB – OCTAVIAN ARMAŞU

În programul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Republica Moldova a recurs la o abordare foarte conservatoare în privinţa datoriei publice.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la interviu ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, oferit pentru revista „Profit”, nimeni nu are de gând să majoreze nivelul datoriei publice.

„Indicele datoriei publice pentru următorii ani este verificat strict şi este legat de PIB. Programul nostru financiar este planificat în aşa mod, încât indicele datoriei publice să nu crească”, a subliniat ministrul.

Întrebat dacă există probabilitatea ca datoria de stat să se micşoreze sau să fie „îngheţată”, ministrul a spus că mărimea datoriei la nivelul de 40% din PIB permite statului să se simtă destul de confortabil.

„Noi vom putea deservi un astfel de nivel al datoriei, nu va fi o povară peste măsură. Şi statul va putea totodată să finanţeze proiecte, să creeze infrastructura necesară şi condiţii pentru dezvoltarea economică şi pentru creşterea PIB”, a menţionat Octavian Armaşu.

Referindu-se la problema majorării considerabile a datoriei, în 2016, în urma transmiterii obligaţiunilor Ministerului Finanţelor către Banca Naţională (BNM) drept garanţie a Guvernului pentru creditele oferite de BNM celor trei bănci falimentate, ministrul a recunoscut că istoria miliardului furat a provocat o reacţie destul de clară şi justificată în societate.

„Dar trebuia găsită neapărat o soluţie. Din punct de vedere pragmatic, considerăm că am luat o decizie corectă atunci când am coordonat cu FMI emiterea obligaţiunilor şi transmiterea lor către BNM, asumându-ne angajamentul de a le achita în decurs de 25 de ani. Noi oricum trebuia să facem asta. Dacă nu am fi făcut-o, atunci, potrivit legii cu privire la BNM, banca ar fi impus garantul – statul – să întoarcă aceeaşi sumă, însă în decurs de cinci ani, ceea ce, fiţi de acord, ar fi fost cu mult mai dificil pentru buget”, a explicat ministrul.

Potrivit lui, Moldova trebuie să se orienteze spre creşterea economică.

„Bugetul nostru este destul de mic şi aceasta este problema noastră. Dacă vom obţine o creştere economică esenţială, atunci Moldova va avea mai multe oportunităţi financiare nu doar pentru deservirea datoriei publice, dar şi pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a economiei”, consideră Armaşu, subliniind că problema achitării obligaţiunilor BNM nu va mai fi atunci atât de acută.

În acelaşi timp, ministrul a menţionat necesitatea ca statul să ia măsuri şi să depună eforturi pentru a recupera cât mai mult din banii care au fost furaţi de la cele trei bănci în anii 2014-2015.

INFOTAG precizează: În prezent, din cele trei bănci lichidate – Banca de Economii, Banca Sociala şi Unibank – au fost recuperate aproximativ 1 mlrd. lei din suma de 14 mlrd. lei oferită acestor bănci sub formă de „credite de urgenţă” pentru menţinerea lichidităţii lor.