ACTIVITATEA DE P2P LENDING AR PUTEA UŞOR A FI ÎNCADRATĂ ÎN LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE A RM - AMCHAM MOLDOVA

Activitatea de P2P lending ar putea uşor a fi încadrată în legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, în special, în cadrul Legii privind organizaţiile de creditare nebancare. Despre aceasta pentru corespondentul agenției INFOTAG a relatat directorul adjunct al Camerei de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova), Adrian Gheorghiţă.

Potrivit lui, P2P lending este o modalitate de creditare destul de nouă pe piața RM. Aceasta presupune interacțiunea directă între investitori și debitori, în special, contracararea unui împrumut fără implicarea unei instituții financiare în calitate de intermediar.

„De regulă antreprenorii sunt cei care dezvoltă un anumit model de business, după care statul estimează necesitatea intervenţiei cu anumite reglementări. Dacă analizăm la nivel regional tiparele de reglementare a activităţii de P2P lending, atestăm că diferite ţări au abordări total diferite în acest sens, de la o serie de măsuri ce vizează oferirea posibilităţii investitorilor, dar şi debitorilor de a lua decizii informate cu privire la calitatea partenerilor, până la impunerea unor norme foarte stricte de natură prudenţială. Este evident, dacă ţările occidentale nu ar avea o viziune mai liberală de dezvoltare a acestui segment financiar, astăzi nu am fi avut sectorul de fintech”, a spus el.

Gheorghiţă a menționat că „raportată la Republica Moldova, P2P lending este anume acea activitate unde statul ar prinde doi iepuri odată”.

„În primul rând, în condiţiile în care cetăţenii au posibilităţi investiţionale limitate sau neatractive din punct de vedere a profitabilităţii, platformele P2P lending le-ar oferi o alternativă investiţională. Iar, în al doilea rând, acestea ar spori accesul la finanţare a societăţii, mai ales a unor start-upuri care de regulă nu sunt finanţaţi de creditorii instituţionali. Activitatea de P2P lending ar putea uşor a fi încadrată în legislaţia în vigoare a RM, cu mici ajustări normative, eventual în cadrul Legii privind organizaţiile de creditare nebancare”, a spus el.

Înrebat despre faptul cine ar trebui să exercite controlul asupra acestor companii - Banca Națională a Moldovei (BNM) sau Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), Gheorghiţă a subliniat că „la nivel european, nu a fost identificat un anumit model ce ar prevala în mai multe ţări UE, sau considerat mai de succes”.

El a explicat că, de regulă, sunt două modele de exercitare a supravegherii de către autorităţile de reglementare. Modelul unui megaregulator – o singură instituţie publică supraveghează toate industriile din domeniul financiar, de la bănci la asigurări, şi nu este neapărat o bancă centrală. Actualul model din Republica Moldova – două instituţii publice au atribuţii de supraveghere pe diverse segmente ale pieţei financiare.

„La nivel european, nu am identificat un anumit model ce ar prevala în mai multe ţări UE, sau considerat mai de succes. Or, indiferent cine este supraveghetorul, este important ca acesta să aibă o bună înţelegere a specificului de funcţionare a industriei, respectiv, să fie apt să evalueze necesarul de reglementări, atât în vederea mitigării unor eventuale riscuri, cât şi de a permite ascensiunea industriei. Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 denotă o bună înţelegere din partea supraveghetorului a politicilor de reglementare ce urmează a fi aplicate”, a spus Adrian Gheorghiţă.

Anterior, într-un interviu pentru instituțiile mass-media din Republica Moldova Președintele BNM, Octavian Armașu, a spus că „Banca Națională susține intermedierea financiară și dezvoltarea pieței de creditare bancară”, menționând că segmentul de creditare nebancară este supravegheat și reglementat de CNPF.

„Soluțiile de finanțare alternativă își fortifică pozițiile în economiile dezvoltate și orientate spre inovații, o asemenea dezvoltare se datorează răspândirii modelului de economie participativă care creează oportunități de a dispune mai eficient și mai liber de „produsele” comunității, chiar și de banii acestora. Asemenea modele de afaceri prezintă avantaje, dar și riscuri. În condițiile mandatului deținut, BNM este limitată în ceea ce ține de acțiuni de stimulare a dezvoltării platformelor de crowdlending și crowdinvesting. Totuși, în limita atribuțiilor sale, BNM a creat un grup de lucru interdepartamental care analizează evoluțiile pe plan internațional și național în domeniul crowdfunding-ului”, a spus el.

INFOTAG precizează: Pe piața mondială, activitatea de P2P lending a început să se dezvolte activ după criza din anii 2008-2009, când băncile au înăsprit cerințele pentru debitori. Potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, în următorii 3-5 ani, opt din zece bănci vor creea parteneriate strategice cu platformele P2P. Conform prognozelor Foundation Capital, până în 2025 piața globală de credite P2P va ajunge la 1 trilion de dolari.