​BUGETUL RM NU VA FI ÎN STARE SĂ ACHITE DOBÂNZI DE 26% LA VALORILE MOBILIARE DE STAT O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ

(Interviu acordat agenţiei “INFOTAG” de către Preşedintele Mobiasbancă Groupe Societe Generale, Ridha Tekaia).

Partea 1. Clienții locali și străini au suspendat investițiile

„INFOTAG”: Dle Tekaia, care este impactul actualei crize politice asupra sectorului bancar?

R.T.: Am început să ne obişnuim cu această instabilitate şi consider că dacă vom supravieţui în Moldova, atunci vom supravieţui oriunde în lume. (zâmbeşte). Dar, vorbind serios, într-adevăr, criza politică are un impact enorm asupra economiei. Ca urmare a acestei crize, nici un investitor străin de talie mare sau medie nu a intrat pe piaţa moldovenească pe parcursul ultimilor doi ani. Unii dintre ei vizitează RM, fac anumite analize şi poartă discuţii, dar nu iau decizii şi nu investesc bani.

Vorbind despre Mobiasbancă, pot spune că este pentru prima dată când banca are un număr atât de mare de credite aprobate, dar încă nu sunt debursate. Acest lucru înseamnă că majoritatea clienţilor, atât străini cât şi locali, şi-au suspendat deciziile cu privire la investiţii, preferând să vadă cum vor evolua lucrurile. Presupun că o situaţie similară se atestă şi în alte bănci. Este o situaţie destul de periculoasă deoarece atunci când în ţară va fi în sfârşit stabilitate, iar clienţii vor începe să ia credite, băncile ar putea să nu dispună de suficiente lichidităţi.

Este adevărat că cele 11 bănci care au supravieţuit problemelor de anul trecut înregistrează profituri la moment, dar acest lucru este ceea ce noi numim consecinţe oportuniste. Anul trecut situaţia de pe piaţa valutară a fost foarte volatilă. Băncile au procurat şi vândut valută, câştigând de pe urma marjei, lucru care le va ajuta să supravieţuiască în 2016, care se aşteaptă să fie un an foarte dificil. Dar situaţia care se înregistrează la moment nu poate dura prea mult.

Sper foarte mult că în curând vom intra într-o perioadă de stabilitate. Dacă noul preşedinte al ţării va fi ales în martie-aprilie curent, înseamnă că cea de-a doua jumătate a anului 2016 ar putea fi salvată. Aşteptăm măsuri care vor reduce presiunea ratei dobânzii şi a rezervelor obligatorii asupra economiei. Va fi necesar să mai treacă alte şase luni pentru ca situaţia să fie iarăşi una stabilă.

Astfel, dacă suntem norocoşi, vom avea o situaţie destul de proastă în prima jumătate a anului 2016, urmată de o situaţie stabilă în a doua jumătate, lucru care va permite economiei să îşi revină şi o va ajuta în 2017.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci 2016 ar putea fi un dezastru cu grave consecinţe negative pentru 2017.

„I.”: Deci, consideraţi că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, asupra cărora insistă partidele de opoziţie, va influenţa negativ economia ţării?

R.T.: Avem o poziţie neutră în ceea ce priveşte problemele de ordin politic. Decizia cu privire la conducerea ţării trebuie să aparţină cetăţenilor RM. Noi, străinii, trebuie să facem faţă deciziei luate de populaţia ţării şi noi vom face acest lucru. La moment, avem nevoie de o direcţie stabilă. Economia este flexibilă, iar companiile vor găsi o modalitate de a se orienta spre dreapta, stânga sau de a merge drept înainte. Direcţia nu contează foarte mult, cu excepţia extremelor, deoarece în acest caz companiilor le este mult mai dificil să se adapteze.

„I.”: În anul 2015, au fost lichidate trei bănci comerciale. Pentru a face faţă acelei situaţii, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a adoptat o serie de măsuri, în special a majorat semnificativ rata de bază şi volumul rezervelor obligatorii. Care a fost impactul acestor măsuri asupra economiei şi a sectorului bancar? Unii analişti susţin că acele măsuri au fost unicele posibile în acele circumstanțe.

R.T.: În opinia mea, echipa formată din BNM şi Ministerul Finanţelor a adoptat deciziile necesare la momentul necesar. Teoretic, acestea sunt măsurile eficiente care trebuie luate pentru a reduce presiunea asupra valutei naţionale şi a o proteja. Fluctuaţiile majore de pe piaţa valutară înregistrate anul trecut au fost cauzate de trei factori: miliardul dispărut, marii speculatori, iar eu nu exclud faptul că printre ei au fost şi persoane bine informate, precum şi panica generală a populaţiei. După ce situaţia pe piaţa valutară s-a calmat, din când în când se mai înregistrează fluctuaţii, ceea ce înseamnă că unii speculatori mai încearcă să câştige bani uşori.

„I.”: Cât la sută din veniturile înregistrate de bănci în 2015 s-a datorat operaţiilor de pe piaţa valutară? Este această cifră cu mult mai mare decât în 2014?

R.T.: Veniturile câştigate din operaţiunile de vânzare-cumpărare a valutei au reprezentat circa 15% din toate veniturile înregistrate de banca noastră în 2014. Media pe sectorul bancar a fost, de asemenea, de circa 15%. Cu toate acestea, anul trecut, aceşti indicatori au fost de circa 30%, lucru datorat fluctuaţiilor cursului de schimb.

Nu aştept şi nu doresc populaţiei RM oportunităţi similare în viitor. Deşi în rezultatul unor asemenea situaţii băncile pot câştiga un profit suplimentar, asemenea procese nu sunt fireşti şi nici sustenabile în timp.

Aici aş dori însă să atrag atenţia la un alt aspect foarte important, după părerea mea, al activităţii băncilor. Recent, BNM a publicat rezultatele preliminare ale activităţii sectorului bancar pentru 2015 şi eu am făcut un exerciţiu foarte interesant. Din cifrele care indică rezultatele nete ale băncilor pentru 2014 şi 2015 am scăzut profitul înregistrat în urma operaţiunilor de pe piaţa valutară. Acest exerciţiu simplu permite să vedem cât de bine au activat băncile la capitolul creditarea economiei, care este sectorul de bază al activităţii lor. Este interesant de notat că, în cazul multor bănci, inclusiv al celor mari, rezultatul este negativ, lucru care vorbeşte despre faptul că aceste bănci au beneficiat de pe urma activităţii pe piaţa valutară, dar nu au lucrat foarte bine în sectorul lor de bază – creditarea economiei. Analizând exerciţiul pe care l-am făcut, se poate observa care bănci s-au focusat într-adevăr pe activitatea lor de bază, pe atenţia faţă de clienţi şi creşterea numărului acestora, şi care nu.

PARTEA II. Băncile sunt în așteptarea reducerii treptate a ratei de bază

„I.”: În 2015, BNM a majorat rata de bază de mai multe ori, de la 6,5% în ianuarie până la 19,5% în august. Şi-au atins scopul aceste decizii?

R.T.: Scopul principal a fost de a proteja valuta naţională. Asemenea măsuri trebuie să fie în vigoare nu mai mult de şase luni, urmate de câteva luni de stabilitate şi apoi de o reducere mică. De obicei, aceasta nu are un impact real asupra pieţei, dar îi trimite semnale clare. După ce pe parcursul ultimilor luni rata de bază nu a fost modificată, acum ne aşteptăm ca BNM să înceapă procesul de reducere treptată a ratei.

Marea problemă care există la acest capitol constă în faptul că rata înaltă a dobânzii a început să schimbe comportamentul clienţilor. La moment, băncile comerciale propun o rată a dobânzii anuale la depozite de 17-18%. Astfel, în loc să investească în echipamente şi tehnologii noi şi să obțină un profit de 10%, multe companii preferă să îşi ţină economiile în depozite bancare şi să câştige 17% fără prea mari bătăi de cap.

Dar cel mai grav lucru este că şi băncile au început să se comporte la fel. Ele colectează depozite de la clienţi la o rată a dobânzii de 17-18% şi în loc să redirecţioneze aceşti bani în economie, procură valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de 26%. Mai multe bănci practică excesiv acest lucru, deşi, aceasta nu este activitatea lor de bază. Consider că bugetul RM nu va fi în stare să achite dobânzi de 26% la hârtiile de valoare de stat o perioadă prea lungă de timp. Moldova nu este mai protejată decât Grecia, iar într-o zi acest lucru va lua sfârşit. Întrebarea este ce vor face băncile care au procurat un număr mare de hârtii de valoare de stat în cazul în care Guvernul va anunţa default. Deja există anumite semnale cum ar fi reţinerile la achitarea salariilor şi pensiilor.

Pentru a evita asemenea probleme în viitor, banca noastră a decis să impună o limită la procurarea hârtiilor de valoare, deşi la moment pare să fie o activitate profitabilă. În acelaşi timp, suntem foarte surprinşi să vedem cum multe alte bănci investesc masiv în hârtii de valoare de stat. Acest comportament nu este caracteristic băncilor, deoarece scopul lor principal este finanţarea economiei.

Ştiu că unele bănci roagă clienţii să reîntoarcă creditele acordate anterior la o rată a dobânzii de 10% şi utilizează aceste mijloace financiare pentru a procura hârtii de valoare de stat cu o rată a dobânzii de 26%.

„I.”: La moment, bugetul de stat are urgent nevoie de mijloace financiare, ceea ce înseamnă că rata dobânzii la hârtiile de valoare de stat ar putea creşte şi mai mult.

R.T.: Pentru a încuraja cumpărătorii, rata dobânzii ar putea atinge chiar 30%. Astfel rata va fi majorată artificial pentru a atrage noi fonduri şi a nu declara default. Dar o rată a dobânzii la hârtiile de valoare de stat de 30% ar trebui să fie un semnal de alarmă că ceva nu este în regulă. Cumpărătorii ar trebui să se întrebe ce se va întâmpla dacă statul va înceta temporar să răscumpere aceste hârtii sau va anunţa că le va răscumpăra nu peste un an, dar peste 10.

„I.”: Alte bănci înţeleg pe cât de periculoasă este această situaţie?

R.T.: Din păcate, multe dintre ele au abordări pe termen scurt. După cum am menţionat deja, nu toate băncile au înregistrat creşteri în activitatea lor de bază anul trecut. Dacă excludem veniturile generate de activitatea pe piaţa valutară, atunci veniturile Mobiasbancă au crescut în 2015 cu 30% în comparaţie cu 2014, iar în cazul multor bănci rezultatul unui asemenea exerciţiu este negativ.

Unica instituţie bancară care a înregistrat rezultate mult mai bune decât Mobiasbancă este Eximbank, dar aici explicaţia este că, în 2014 această bancă a arătat rezultate negative, astfel comparaţia cu 2015 nu este elocventă. Dacă excludem Eximbank, atunci Mobiasbancă este banca care se dezvoltă cel mai dinamic.

Considerăm că atunci când este analizată activitatea unei bănci, trebuie să se acorde o atenţie deosebită indicatorului ROE (Return on Equity), adică raportul dintre suma investită şi venitul obţinut. Dacă am investit 1000 de lei înseamnă că nu ar trebui să fiu mulţumit că am câştigat 1,015, chiar dacă 15 lei în valoare absolută înseamnă mai mult decât 10 lei câştigaţi de alte bănci care au investit însă 100 de lei.

Mobiasbancă este unica bancă care are un ROE mai mare de 20%, în comparaţie cu 10-14% în cazul altor bănci mari. În opinia mea, nu are sens să te uiţi doar la valoarea absolută a profitului. Când analizaţi activitatea unei bănci, sfatul meu este să excludeţi veniturile câştigate din operaţiunile valutare şi să vă uitaţi la ROE.

„I.”: În opinia dvs., ce se va întâmpla în sectorul bancar din RM în anul 2016 conform scenariului optimist şi conform celui pesimist?

R.T.: Pentru mine ambele scenarii sunt la fel. O bancă va trebui să fie lichidată, una curăţată, iar Mobiasbancă îşi va extinde cota de piaţă (zâmbeşte). Scenariile optimiste şi pesimiste sunt aplicabile mai mult pentru alte bănci şi nu pentru banca noastră. Am învăţat din criza de anul trecut şi am devenit mai puternici. Astfel, indiferent de evoluţii, ştim cum să supravieţuim şi să ne menţinem pe poziţii.

Mobiasbancă este acum o bancă de referinţă, deci nu ne putem permite să ne dezamăgim clienţii şi piaţa. Trebuie să rămânem o bancă solidă şi capabilă să sprijine economia atunci când va fi nevoie.

PARTEA III. Guvernatorul BNM Dorin Draguțanu a făcut atât cât a putut, ţinând cont de resursele pe care le-a avut la dispoziţie

„I.”: Sunteţi a doua persoană, după un analist economic, pe care îl aud recent vorbind despre lichidarea încă a unei bănci.

R.T.: Acesta ar fi un scenariu bun. Există două metode de a curăţa un pupitru – cu ajutorul unui şerveţel dacă problema este mică sau dându-i foc în cazul în care lemnul conţine viermi. Lichidarea încă a unei bănci nu va reprezenta o problemă prea mare pentru ţară. Moldova poate supravieţui cu 10 bănci fără prea mari probleme. Cu doi ani în urmă când au apărut primele zvonuri despre cele trei bănci care ulterior au fost lichidate, mulţi calificau un asemenea scenariu drept un dezastru pentru Moldova. Au trecut doi ani, cele trei bănci au fost lichidate şi nu s-a întâmplat nici un dezastru. Restul băncilor au absorbit cu uşurinţă băncile lichidate şi vor putea absorbi încă una sau două, chiar şi pe cele mari şi netransparente.

„I.”: Un politician din opoziţie declara recent că din sectorul bancar continuă să se fure bani.

R.T.: Nu este exclus. Nu există fum fără foc. Dar cu siguranţă nu se mai fură atât de mult ca anterior. Sper foarte mult că vor fi luate toate măsurile necesare pentru a stopa asemenea acţiuni, dacă ele într-adevăr există, şi că toate băncile se vor concentra asupra activităţilor lor de bază.

„I.”: Este adevărat că Societe Generale ar dori să procure cota pe care BERD o deţine în Mobiasbancă?

R.T.: La baza oricăror zvonuri întotdeauna stă o fărâmă de adevăr. Într-adevăr, am discutat acest subiect cu BERD după ce această bancă internaţională şi-a anunţat intenţia de a-şi majora pachetul de acţiuni deţinut la Victoriabank până la 50%. Le-am spus colegilor de la BERD că noi suntem mulţumiţi de ei în calitate de acţionari, iar ei par să fie mulţumiţi de noi în calitate de instituţie bancară. În acelaşi timp, ar putea exista un conflict de interese dacă într-o bună zi BERD va deveni acţionar majoritar într-o altă bancă. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom discuta posibilitatea de a procura cele 8% din acţiuni pe care BERD le deţine în banca noastră. Dar la moment, BERD pare a fi departe de ziua în care se va afla la conducerea unei bănci în RM, ceea ce înseamnă că acest acţionar este binevenit în cadrul băncii noastre. În acelaşi timp, dacă o asemenea tranzacţie va avea loc, acest lucru va însemna că Societe Generale are încredere în RM şi în investiţiile sale în această ţară. Acesta va fi un semnal foarte pozitiv pentru alţi investitori.

„I.”: Scenariul despre care aţi vorbit mai sus prevede achitarea dividendelor către acţionarii Mobiasbancă pentru anul 2015?

R.T.: Decizia va fi luată de către adunarea generală a acţionarilor. Nu avem încă cifrele finale. Chiar dacă rezultatele pentru 2015 sunt excelente, suntem destul de prudenţi, mai ales ţinând cont de faptul că 2016 se aşteaptă a fi un an destul de greu.

„I.”: Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a depus cererea de demisie în septembrie anul trecut, pe motiv de presiune politică. Parlamentul nu a numit încă un nou guvernator. Afectează această situaţie cumva sectorul bancar?

R.T.: Faptul că nu au găsit încă un înlocuitor pentru Dorin Drăguţanu demonstrează că nu este atât de uşor să găseşti pe cineva care să posede abilităţile şi profesionalismul necesar pentru a conduce BNM. Se pare că este mai uşor să schimbi prim-miniştrii şi guvernele, trei pe parcursul unui singur an, decât să găseşti un nou guvernator la BNM. Ştiu că autorităţile au examinat mai multe candidaturi atât a cetăţenilor moldoveni, cât şi unor străini care activează sau au activat în Moldova. Apoi se pare că au înţeles că el este persoana potrivită şi l-au rugat să mai deţină această funcţie o anumită perioadă de timp. Consider că acest lucru este o bună recunoaştere a competenţelor sale. Sper că el se va isprăvi cu una dintre ultimele provocări - draft-ul unui audit care nu a fost semnat pentru una dintre băncile aflate sub supraveghere specială şi care, pentru a nu publica raportul, a decis să rezilieze contractul cu compania de audit.

Poate că acest raport arată prea multe încălcări, participarea în diferite scheme, spune cine se ascunde în spatele acţionarilor existenţi şi, în general, demonstrează cât de slabă este această bancă. De ce au nevoie autorităţile RM pentru a face ordine în sectorul bancar? Am văzut deja rezultatul pasivităţii anterioare care a dus la dispariţia unui miliard de dolari. Această sumă a fost achitată din rezervele BNM, în rezultat s-a creat un deficit în bugetul de stat, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, banii au fost achitaţi din buzunarul fiecărui cetăţean al RM care a suferit enorm! Sunt curios să văd cum BNM şi FMI, care ambele ştiu despre acest raport "draft", vor reacţiona la faptul că una dintre băncile aflate sub supraveghere a reziliat contractul pe ultima sută de metri.

În general, consider că dl Drăguţanu a făcut multe pentru sectorul bancar. De fapt, el a făcut atât cât a putut, ţinând cont de resursele pe care le-a avut la dispoziţie. (Citiţi varianta integrală a interviului cu Ridha Tekaia în numărul din ianuarie-februarie al revistei Bănci şi Finanţe-Profit).