​ABILITATEA GUVERNULUI DE A CONDUCE MOLDOVA

Atitudinea faţă de apariţia la sfârşitul lunii aprilie a proiectului legii privind bugetul de stat pentru anul 2016 este ambiguă – de la mici „remarci” şi „completări” la „inacceptare” şi dorinţă de a schimba totul radical. Agenţia „INFOTAG” publică opinia deputatului, membrului comisiei parlamentare permanente pentru economie, buget şi finanţe, Chiril Lucinschi, exprimată într-o discuţie cu corespondentul Vladimir Sidorenco.

Partea I. Tergiversarea adoptării bugetului 2016 – demnă de includere în cartea moldovenească a recordurilor Guiness.

„INFOTAG”: În vara anului 2015, cu mai puţin de un an în urmă, Parlamentul a operat modificări la articolul 7 din Codul fiscal (CF). Modificarea presupune introducerea taxelor noi, adoptate pentru executarea politicii bugetar-fiscale (PBF), doar după jumătate de an de la publicarea acestora în Monitorul oficial. Amendamentul este unul corect, deoarece noutăţile fiscale nu trebuie să ia prin surprindere agenţii economici, cel puţin din motiv că activitatea de întreprinzător presupune semnarea unor acorduri pe termen lung, atât la achiziţionarea, cât şi vânzarea produsului la preţ prestabilit. Dar în proiectul legii privind bugetul de stat pentru anul 2016 se propune prin proiectul legii privind operarea modificărilor la alte acte legislative de a devia de la prevederea adoptată anterior (prin derogare). De ce sunt încălcate normele legislaţiei fiscale actuale?

Chiril Lucinschi: Folosirea în legislaţia Republicii Moldova a sintagmei „prin derogare” nu este o noutate. Posibil, aceasta sună neobişnuit în contextul CF. Dar în Codul vamal sintagma „prin derogare” Parlamentul o introduce cu sistematic. Spre exemplu, la scutirea de TVA la import şi taxe vamale la autospecialele introduse pentru nevoile primăriilor şi organizaţiilor de caritate.

Însă nu pot să vă spun de ce angajaţii Ministerului Finanţelor la întocmirea proiectului bugetului pentru 2016 nu se conduc de prevederile CF. Dar pot presupune că dacă bugetul de stat va fi aprobat, să zicem, la începutul lunii iunie, şi publicat în Monitorul oficial la 11 iunie, atunci noile rate fiscale vor intra în vigoare abia la mijlocul ultimii luni din anul curent.

Eiese, că nu este sens în a vota PBF şi bugetul de stat pentru anul 2016. Pentru ca parametrii fiscali propuşi să intre în vigoare cel puţin la mijlocul anului, Ministerul Finanţelor, evident, a propus asemenea formulare. Bine că aceasta nu prevede ca noile rate fiscale trebuie introduse de la 1 ianuarie 2016.

Ştiţi, tergiversarea adoptării bugetului pentru 2016 este demnă de a fi inclusă în cartea moldovenească a recordurilor Guiness. Deşi toate acestea au fost previzibile încă din toamna anului 2015, când PDM a acceptat demiterea Guvernului Valeriu Streleţ. Să nu fi fost acea demisie, legea bugetului de stat în 2016 ar fi fost adoptată în decembrie 2015, deoarece prima etapă de negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avut loc şi principalii parametri ai asistenţei financiare externe au fost stabilit. La sfârşitul anului 2015 s aştepta sosirea misiunii FMI pentru semnarea documentului final.

După demiterea Guvernului, preşedintele PDM, Maria Lupu, a declarat de la tribuna parlamentară cu voce tare că Guvernul PROEUROPEAN va fi aprobat în termeni scurţi. Astfel că nu vor fi probleme la semnarea unui Program cu FMI! Dar blitzkrieg-ul nu s-a primit. În primul rând, Guvernul a fost aprobat abia la sfârşitul lui ianuarie 2016. În al doilea, donatorii europeni şi partenerii americani şi acum blochează orice asistenţă financiară internaţională pentru RM, deoarece nu cred că acest Cabinet de miniştri poate realiza reforme care sunt esenţiale pentru obţinerea finanţării.

Prima dată văd asemenea situaţie, când europenii refuză să sprijine financiar Guvernul PROEUROPEAN al RM. Şi ce va fi mai departe nu se ştie. Societatea este „alimentată” cu mesaje oficiale despre cooperarea productivă a Guvernului cu FMI. La Chişinău deja de două ori s-a aflat o misiune a FMI cu vizită de INFORMARE fără mandat de SEMNARE a programului sau Memorandumului. Şi în următoarea lună sau 1,5 luni nu cred că se va întâmpla ceva pozitiv.

„I”: Şi cum să trăim şi să lucrăm fără PBF şi bugetul pentru 2016?

C.L.: În opinia mea, dacă în viitorul apropiat nu vor fi adoptate PBF şi bugetul de stat atunci apare o întrebare logică: oare este capabil actualul Guvern de a conduce ţara? Astfel, sintagma „prin derogare” propusă de Ministerul Finanţelor, pe fundalul trist de astăzi, este o nimic toată.

Partea II. Politica bugetară alarmează în fiecare an mediul de afaceri

„I”: Oare PLDM, când era la guvernare, conducea ţara mai productiv?

C.L.: Cred că da. Şi drept confirmare avem numeroase exemple pozitive. În orice caz, majoritatea primăriilor dispuneau de mult mai multe posibilităţi financiare decât în prezent.

„I”: „Derogarea” propusă în proiectul legii privind bugetul în 2016 va fi valabilă cât timp?

C.L.: Atât timp cât va funcţiona legea.

„I”: Dar juriştii şi finanţiştii nu sunt de aceeaşi părere. Conform textului amendamentului propus, este consideră că intrarea în vigoare a acestuia prin legea ordinară privind operarea modificărilor la actele legislative, fără a opera modificări la CF este un NONSENS!

C.L.: Oare folosirea acestei sintagme este admisă în contextul legislaţiei vamale?

„I”: Dar de ce deputaţii Parlamentului permit „dezmembrarea” Codului fiscal?

C.L.: Cred că aceasta vine din organizarea proastă a pregătirii proiectelor de lege.

„I”: Putem compara adoptarea amendamentului „prin derogare” cu schimbarea regulilor de joc în ajunul meciului? Cum antreprenorii îşi desfăşoară afacerile în asemenea condiţii legislative imprevizibile?

C.L.: Da, sunt de acord, este dificil. Regulile acceptate internaţionale de desfăşurare a afacerilor presupune stabilitate a politicii fiscale de stat. Spre exemplu, antreprenorii din Wales, parte a Marii Britanii, ştiu care vor fi parametrii bugetari şi ratele fiscale până în anul 2023. Mai mult sau mai puţin. Astfel ei pot liber să planifice proiecte investiţionale, care le vor aduce un profit previzibil.

Problema moldovenească nu este atât în faptul vor fi sau nu majorate cifrele impozitelor. Problema este că alarmăm în fiecare an mediul de afaceri. Businessmenii nu pot planifica nimic din motiv că mâine Guvernul va declara, spre exemplu, că ratele la accize vor fi diferite şi punctul!

Stranietatea este şi în faptul că Guvernul, conform prevederilor legislaţiei, efectuează planificarea bugetară pe termen lung pentru trei ani, iar Parlamentul adoptă bugetul de stat în fiecare an. Cel mai surprinzător este că businessul moldovenesc deja s-a obişnuit să existe în condiţii de haos fiscal. Oamenii de afaceri sunt pregătiţi pentru orice. Unii chiar deja şi-au făcut bagajele pentru a pleca din ţară.

„I”: De ce?

C.L.: Deoarece este imposibil să dezvolţi o afacere. Au rămas doar afaceriştii mari, cu care întreprinderile mici şi mijlocii nu pot concura. Dar, totodată, ei nu au majorat cifrele profiturilor. Abilitatea joasă de cumpărare a populaţiei. La fel de precară este şi situaţia persoanelor juridice. Recent s-a anunţat licitaţie pentru efectuarea lucrărilor de construcţie-montare în valoare de 1,5 mil. de lei, pentru care au luptat 18 companii mari de construcţii.

„I”: În luna iunie este discutat proiectul legii privind bugetul pentru 2016, atunci când deja ar fi timpul de a discuta PBF pentru anul 2017.

C.L.: Voi răspunde prin cuvintele ministrului Finanţelor, domnul Armaşu, care a declarat că termenul limită de prezentare spre examinare în Parlament a PBF pentru anul 2017 este începutul lunii iulie.

„I”: Când va fi aprobată PBF pentru anul 2016?

C.L.: Cam tot atunci când şi legea bugetului de stat pentru 2016, care la direct este legat de semnarea Programului cu FMI.