​OCTAVIAN ARMAȘU: „REPUBLICA MOLDOVA REVINE LA DEZVOLTAREA PROGRESIVĂ”

(Interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă „INFOTAG” de către ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu)

Partea I. Început dificil în dezvoltarea independenței Republicii Moldova

INFOTAG: Domnule ministru, ce idei vă vin în minte când, fiind cetățean al Republicii Moldova în rangul Ministrului de Finanțe, vă gândiți la calea parcursă spre dezvoltare în cei 25 de ani de Independență?

Octavian Armaşu: A fost un drum greu. Țara noastră nu are experiența de stat independent, iar elita purtătoare a tradițiilor de guvernare abia se formează.

Republica Moldova a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice, pe ruinele unui sistem rigid, autoritar, unde nu a existat nici proprietate privată, nici antreprenoriat și nici libertăți civile. Pe lângă asta, am moștenit o industrie necompetitivă și o agricultură bazată în mare parte pe manufactură, respectiv, a implicat o mulțime de oameni, dacă îmi amintesc corect, aproximativ 40% din populația totală a republicii.

Spun aceste lucru nu ca să mă plâng că n-am avut noroc în această viață. Pur și simplu constat că punctul de lansare a țării noastre a fost destul de jos. Acest lucru înseamnă că timpul și efortul necesar pentru a transforma Moldova într-o țară prosperă este mai mare decât, să zicem, în alte țări din fostul bloc estic.

I.: Ce ați enumera drept rezultate pozitive în acest sfert de secol?

O.A.: Există mai multe schimbări fundamentale ce au avut loc în țara noastră în acest timp. În primul rând, economia se bazează pe capital privat. Rolul Guvernului în economie s-a redus considerabil, iar amploarea intervenției sale în mecanismele de piață a scăzut în mod semnificativ. Dar cel mai important, noi înșine nu am observat cum s-a schimbat atitudinea cetățenilor referitor la proprietatea de stat. Oamenii abordează critic implicarea guvernului în proiecte comerciale, iar acest lucru este total opusul a ceea ce se credea în societate la începutul anilor '90 ai secolului trecut.

În al doilea rând, au fost înființate toate instituțiile de stat necesare pentru funcționarea mecanismelor de piață. Ele încă nu sunt perfecte, dar, în pofida tuturor dificultăților, în cei 25 de ani ele s-au îmbunătățit și continuă să se îmbunătățească.

În al treilea rând, au apărut întreprinderi competitive și s-au dezvoltat cele care au învățat să concureze pe piețele externe. Au apărut proprietari și manageri de afaceri care știu cum să facă business într-un mediu competitiv, să introducă noi tehnologii și să dezvolte potențialul resurselor umane. Da, încă nu avem suficienți astfel de oameni pentru economia noastră, dar numărul lor este în creștere.

I.: În opinia actualului ministru al Finanțelor, ce, din punct de vedere financiar și economic, nu s-a reușit și de ce?

O.A.: În prezent, eu văd cele mai mari probleme în sectorul bancar. Problema lipsei de transparență a stat pe ordinea de zi a mai multor guverne, însă nu au fost obținute rezultate concrete. Acum se iau măsuri energice la Banca Națională a Moldovei, în Parlament și Guvern, iar eu am motive să sper că în viitorul apropiat situația în acest domeniu se va schimba radical.

Rămân o mulțime de probleme și în sectorul non-bancar și anume în sfera asigurărilor, deoarece nu există o piață de capital funcțională. Iar cauza acestei probleme este conducerea corporativă defectuoasă.

I.: Șeful Dumneavoastră direct, prim-ministrul Pavel Filip, a declarat în ajunul sărbătoririi celor 25 de ani de Independență că Republica Moldova nu mai e astăzi așa cum a fost la începutul anului 2016, a declarat că e diferită. Ce anume a avut în vedere, dacă e să ne concentrăm pe „partea financiară” a întrebării?

O.A.: În ianuarie 2016, bugetul de stat a fost în pragul unei crize grave. Statul nu avea o sursă de finanțare a deficitului, nu exista sprijin de la creditorii străini, băncile locale, de asemenea, aveau o abordare lipsită de încredere față de Ministerul Finanțelor, de aceea ratele dobânzilor la hârtiile de valoare au crescut până la 26% anual. La începutul anului 2016 nu exista nicio politică bugetară sau fiscală. Toate aceste lucruri au fost rezultatul crizei politice prelungite.

A fost destul de greu să reanimăm relațiile cu donatorii noștri prin prisma faptului că în mare măsură încrederea a fost compromisă. Și aici mă refer atât la încrederea în Republica Moldova, cât și la încrederea în elita politică a țării.

În afară de asta, exista o situație destul de deplorabilă în legătură cu veniturile înregistrate atât de Inspectoratul Fiscal, cât și de Vamă. Inflația era foarte mare, aproape de 10%. Ca o consecință a neîncrederii consumatorilor și investitorilor, a scăzut și rata de consum, ceea ce s-a răsfrânt negativ asupra creșterii economice.

Astăzi, situația diferă în mod semnificativ. Am redobândit încrederea băncilor, Banca Națională a Moldovei are o politică monetară de stimulare, iar ratele dobânzilor la hârtiile de valoare a scăzut la nivelul de 10%, ceea ce este deja acceptabil, iar inflația a scăzut la 6-7%.

Partea II. Problema bugetului –o mare parte din acesta revine cheltuielilor curente

I.: Cât de curând vom putea vorbi cu certitudine despre revenirea încrederii în Republica Moldova din partea partenerilor externi?

O.A.: Ne reușește să recâștigăm încrederea partenerilor externi, am ajuns la un acord de personal cu FMI și am primit prima tranșă din împrumutul din partea Guvernului României, pe scurt: „prima rândunică” a finanțării externe.

Țara are buget și politică fiscală pentru anul în curs, iar cheltuielile bugetare nu mai sunt limitate doar la salarii și pensii. În prezent, sunt deblocate achizițiile guvernamentale, iar toate ministerele pot să implementeze programele lor în limitele de cheltuieli stabilite.

Desigur, mai este mult de lucru, dar pot să constat că am revenit în albia normalității și continuăm să ne dezvoltăm. Pentru a putea normaliza situația complet, trebuie să începem implementarea reformelor convenite cu FMI pentru a primi și aprobarea programului de finanțare de la consiliul de administrație al FMI, dar și să restabilim finanțarea din partea Uniunii Europene. Pentru a atinge aceste rezultate, trebuie să muncim, dar este absolut necesară și stabilitatea în țară.

I.: În ce situație s-ar fi aflat bugetul public al Republicii Moldova dacă în acești 25 de ani de Independență promisiunile politicienilor, deveniți ulterior guvernanți, ar fi fost realizate și puse în practică?

O.A.: Este foarte dificil să facem unele presupuneri și e o situație care lasă loc de prea multe interpretări dacă e să ne expunem la modul subjonctiv. Dar, în opinia mea, chiar e bine că politicienii nu au îndeplinit unele din promisiunile lor, deoarece timp de 25 de ani de la Independență au fost foarte multe idei populiste, bazate pe interese electorale de termen scurt. Din cauza unor promisiuni populiste avem un sistem de pensii complicat și lipsit de transparență. Din același motiv, avem un aparat de stat foarte greoi, atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală și există multe alte exemple. Asta a dus la faptul că în structura bugetului de stat, cea mai mare pondere o au cheltuielile, iar pentru componenta investițională nu rămân suficiente resurse. Acesta este unul dintre motivele-cheie pentru dezvoltarea lentă a țării noastre și este o problemă majoră a finanțelor publice în prezent. Din cauza deciziilor populiste avem sectoare tenebre foarte mari în comerț și alte industrii, avem o mulțime de facilități fiscale care nu sunt necesare, dar care permit evaziunea fiscală. E timpul să ne oprim, în special forțele din opoziție, și să nu ne construim PR sau să câștigăm dividente electorale prin idei populiste, împingând astfel societatea într-o direcție greșită.

I.: A existat o perioadă când atenția Dumneavoastră era concentrată pe aprobarea bugetului pentru anul 2016, pe discuțiile cu FMI, pe reforma din domeniul achizițiilor publice, pe gestionarea eficientă a riscurilor de creditare poloneză, pe emisia de hârtii de valoare, dar acum care sunt cele mai importante griji ale Dumneavoastră și care vă consumă cel mai mult timp?

O.A.: Împreună cu colegii din cadrul Ministerului Finanțelor ne concentrăm, în principiu, pe aceleași obiective, dar s-au adăugat și altele noi.

Abia am finalizat lucrările de planificare bugetară pe termen mediu și imediat ne-am apucat de lucru la politica bugetar-fiscală pentru anul 2017.

Una dintre direcțiile prioritare ale reformelor incluse în programul cu FMI este creșterea ponderii cheltuielilor bugetare îndreptate spre investiții și dezvoltare, asigurând în același timp protecția socială a populației vulnerabile.

Acesta este un obiectiv pe termen lung și ne vom concentra asupra lui timp de trei ani, dar trebuie să acționăm începând de astăzi, venind și cu reforme structurale în diferite sectoare.

În domeniul achizițiilor publice, am finalizat elaborarea strategiei de reformare a acestui sector și avem un plan de lucru, la fel, pentru următorii trei ani și ne aflăm abia la început.

În faza de pregătire, există o serie de proiecte foarte importante, cum ar fi reforma Serviciului Fiscal, unde va participa Banca Mondială și vom primi asistență tehnică din partea Guvernului Suediei. Există și reforma Serviciului Vamal. Un alt proiect important este și reformarea întreprinderilor publice, de asemenea, susținut de Banca Mondială, pe care îl vom pune în aplicare împreună cu colegii noștri de la Ministerul Economiei.

I.: Dumneavoastră ați promovat ideea unei politici de maximă transparență a pieței financiare, eliminând acțiunile imprevizibile ale Ministerului Finanțelor. Pe cât de predictibile sunt acum acțiunile ministerului pe care-l conduceți pentru participanții pieței?

O.A.: Așa cum am promis bancherilor și sectorului bancar, am mărit emisia de hârtii de valoare de stat în primul trimestru, totodată menținând tendința relativ stabilă și în al doilea trimestru. În a doua jumătate a anului, întrucât au existat fonduri externe, volumul de emisii a hârtiilor de valoare va fi redus. Noi trebuie să facem asta pentru a permite disponibilitatea mai multor resurse pentru sectorul economic real, în acest mod stimulând și creșterea acestuia. Însă noi vom reduce treptat volumul de emisii, astfel încât să permitem sectorului bancar să se adapteze noilor situații. Această reducere de emisii va fi parțială, adică nu intenționăm să ne întoarcem la parametrii care au fost la începutul acestui an, astfel băncile vor avea posibilitatea ca până la finele anului să plaseze o parte din activele lichide proprii în hârtii de valoare de stat.

Partea III. Deciziile Guvernului vor deveni mai transparente și mai eficiente

I.: În anul 2016 Ministerul Finanțelor a reușit să înregistreze o creștere de peste 10% a veniturilor în bugetul de stat datorită efortului pur administrativ. Când, în opinia Dumneavoastră, veniturile în bugetul de stat vor începe să crească datorită reformelor și noilor puncte de creștere în economie?

O.A.: Pentru început, vreau să rețineți că în cadrul Ministerului Finanțelor credem că încă mai există posibilități de creștere a veniturilor în buget din contul îmbunătățirii administrării autorităților vamale și fiscale. Din aceste considerente am și început, de fapt, să reformăm aceste structuri.

Ne exprimăm speranța că că vor exista schimbări pozitive și în sectorul real al economiei, că vor crește investițiile, dar și consumul. Deja pentru acest an Ministerul Finanțelor prognozează o creștere reală de 3% a economiei, dar asta este foarte puțin pentru țara noastră, însă nu-i deloc rea această tendință în condițiile dezavantajoase în care ne aflăm.

Cel mai important lucru pe care poate să-l facă Ministerul Finanțelor pentru stimularea creșterii economice este să îmbunătățească mediul de afaceri și să utilizăm rezonabil resursele bugetare în proiecte orientate spre investiții și dezvoltare.

Pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, noi am propus o serie de măsuri în proiectul politicii fiscale pentru anul 2017. Folosindu-mă de această ocazie, invit reprezentanții business-ului să expedieze propriile idei și propuneri pentru politica fiscală. Fără participarea oamenilor de afaceri e imposibil să obținem un rezultat final satisfăcător – îmbunătățirea reală a sectorului de afaceri.

I.: Ce l-a costat pe ministrul Finanțelor să nu transforme „statul într-o bancă defectuoasă” în cazul împrumutul de 100 de milioane de euro oferit de guvernul polonez. Care este soarta acestui împrumut, va fi prelungit programul de finanțare?

O.A.: Cel mai important lucru este că am găsit o soluție care satisface pe toată lumea, atât antreprenorii și statul, cât și partea poloneză sunt mulțumiți. Suntem aproape să stabilim noi reglementări operaționale care vor permite antreprenorilor să primească împrumuturi din bănci în condiții foarte bune. Sper foarte mult că guvernul polonez va lua o decizie pozitivă privind extinderea punerii în aplicare a împrumutului și acesta va fi un alt instrument pentru a stimula creșterea economică din țara noastră. O adresare în acest sens din partea Guvernului nostru a fost trimisă la Varșovia.

I.: Cât de curând va funcționa reforma din domeniul achizițiilor publice și va avea vreun efect asupra finanțelor publice?

O.A.: Primul pas în reformarea acestui sector va fi crearea unei agenții independente pentru a examina plângerile. Sper ca Parlamentul să aprobe cât mai curând în a doua lectură amendamentele la legea privind achizițiile publice, care va oferi premise legale pentru înființarea acestei agenții.

În prezent, la etapa de aprobare de către Guvern se află și strategia de reformare a achizițiilor publice. Voi menționa doar câteva dintre măsurile prevăzute de această strategie:

Prima: automatizarea proceselor și introducerea sistemului electronic de achiziții publice pentru a asigura transparența în toate etapele achiziției, până la executarea integrală a contractelor. Acest lucru va spori transparența procesului și va reduce în mod serios oportunitățile de corupție.

A doua: Debirocratizarea Agenției pentru Achiziții Publice și schimbarea rolului său în sistem; de la evidență și verificarea îndeplinirii procedurilor formale la gestionare proactivă a achizițiilor publice, în vederea îmbunătățirii eficienței. Cu alte cuvinte, agenția nu ar trebui să se angajeze în a căuta încălcări formale, dar trebuie să se angajeze în îmbunătățirea continuă a proceselor, să fie preocupată de creșterea eficienței în procedurile de achiziții publice, să combine achiziționarea diferitelor departamente pentru a obține cele mai favorabile condiții sau oferte, să ajute instituțiile contractante să realizeze în mod corespunzător achizițiile publice, ceea ce va reduce timpul de până la punerea în aplicare a proiectelor.

Acestea sunt doar câteva direcții de activitate spre care se vor concentra eforturile noastre în următorii doi - trei ani.

I.: Dumneavoastră ați susținut ideea „stabilității politice” care e vitală pentru realizarea reformelor. Simțiți această stabilitate?

O.A.: Fără îndoială, astăzi în societate este mai multă stabilitate decât cu o jumătate de an în urmă. Din păcate, unii politicieni, orbiți de pofta pentru putere, continuă să încerce să-și manifeste pasiunea pentru destabilizarea situației. Un exemplu frapant în acest sens sunt protestele din timpul celebrării Zilei Independenței. Doar toată lumea înțelege că ceea ce s-a întâmplat nu a fost nimic altceva decât o banală luptă pentru putere, doar că organizatorii au depășit limita bunului simț. La urma urmei, nu a fost sărbătoarea Președintelui și a Guvernului, dar o sărbătoare a tuturor cetățenilor. Mai mult de atât, pentru mulți cetățeni această zi a avut o semnificație specială. Chiar într-o asemenea zi trebuie să demonstrezi propria dorință de a ajunge la putere? Cred că politicienii au cam exagerat. Oare chiar haosul ce a creat instabilitatea politică din ultimii doi ani nu i-a învățat nimic?

I.: Deținând funcția de ministru nu v-ați putut obișnui cu sistemul birocratic și modul lent de derulare a lucrurilor. Dar cum vă simțiți acum, după opt luni? A reușit birocrația să vă tempereze?

O.A.: Mă bucur că nu sunt unicul care suferă din cauza sistemului birocratic. Și nu pentru că am găsit și alți colegi afectați de defectele birocrației, dar pentru că în Guvern sunt oameni cu aceeași viziune, care vor să schimbe sistemul în bine, să simplifice și să eficientizeze mecanismul de luare a deciziilor, făcându-l totodată mai transparent și mai productiv. Și din considerentul că însuși prim-ministrul este locomotiva acestor reforme, eu sunt plin de optimism că în viitorul apropiat actuala guvernare va deveni mai eficientă și mai productivă.

I.: Simțiți suținerea politică și dorință în raport cu ceea ce faceți în funcția de ministrul al Finanțelor?

O.A.: Eu n-am venit în această poziție cu „un program individual” al ministrului de finanțe. Eu am acceptat să mă alătur echipei lui Pavel Filip, deoarece mă regăsesc în scopurile pe care și le-a pus pentru dezvoltarea țării. Aceste scopuri sunt crearea unor condiții mai bune pentru afaceri și mă bucur că în această echipă suntem cu toții de acord cu lucrurile ce sunt necesare de făcut, dar cel mai important este că în această echipă există o dorință reală de a ajuta întreprinderile și de a crea condiții pentru atragerea investitorilor. Printre scopurile puse de această echipă se numără și eradicarea corupției, inclusiv în domeniul finanțelor publice, restabilirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage investiții în economie și, desigur, reluarea cursului de integrare europeană a țării noastre. Sunt foarte bucuros că mi s-a dat posibilitatea să aplic cunoștințele și experiența mea pentru realizarea acestor scopuri importante.

„I.”: Vă mulţumim pentru interviu!