​„DESCHIDEREA OFICIULUI NATO LA CHIŞINĂU ESTE UN INSTRUMENT DE INTENSIFICARE A EFICIENŢEI PROIECTELOR SALE”

(Interviu acordat agenţiei INFOTAG de către fostul ministru al Apărării, preşedintele PLDM, Viorel Cibotaru).

„I.”: Dle Cibotaru, putem oare afirma că adresările repetate ale autorităţilor Moldovei către conducerea NATO după susţinere sunt determinate de contextul regional, precum şi de încercările de a dezvolta relaţiile între părţi?

V.C.: Desigur. Şi un rol important îl are exemplul partenerilor noştri de integrare europeană: Ucraina şi Georgia. Şi Kievul, şi Tbilisi colaborează demult şi mai extins cu NATO, având în vedere oficiile Alianţei deschise în aceste capitale.

A fost o tentativă de diversificare a relaţiilor cu Moldova, întreprinsă după summit-ul NATO în Ţara Galilor, care a avut loc acum doi ani, Atunci Moldovei i-au fost propuse două iniţiative. Prima este Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare a Moldovei (Defence Capacity Building Initiative — DCBI). Aceasta prevede asistenţă din partea NATO pentru analiza capacităţii curente de apărare a republicii şi identificarea domeniilor care necesită a fi dezvoltate. A doua este Platforma de Interoperabilitate. Acesta este un răspuns al Chişinăului oficial la provocările contemporane.

„I.”: Când a apărut în Moldova ideea de a deschide un oficiu NATO?

V.C.: Noi urmăream demult activitatea structurilor similare de la Kiev şi Tbilisi, rezumând eficienţa lor. De exemplu, în capitala Ucrainei, la oficiul NATO lucrează 16 specialişti cu profiluri diferite. Însă ţara vecină are un parteneriat destul de extins cu Alianţa. Şi specialiştii lucrează în diferite domenii, începând de la cercetări ştiinţifice până la proiecte cu caracter umanitar.

Al doilea moment. Contingentele militare ale Ucrainei şi Georgiei sunt implicate mai mult în operaţiuni de menţinere a păcii desfăşurate sub egida NATO, ONU şi a altor comunităţi internaţionale. De exemplu, militarii ucraineni sunt prezenţi în Afganistan şi în „punctele fierbinţi” din Africa. Iar la noi abia al treilea an un contingent este dislocat în Kosovo în misiune de menţinere a păcii. Trebuie să înţelegem că participarea la asemenea operaţiuni sporesc prestigiul şi importanţa ţărilor participante atât în faţa partenerilor lor, cât şi în faţa comunităţii internaţionale.

Dacă e să vorbim despre statutul oficiilor NATO în ţările partenere, putem spune că acestea sunt nişte organe de lucru ale Alianţei în ţările cu care ea cooperează. Ele au statut de reprezentanţe diplomatice.

„I.”: Putem oare spune că Moldova a mers rapid spre deschiderea oficiului NATO şi Alianţa a reacţionat imediat la solicitarea Chişinăului?

V.C.: Nu. NATO a urmărit cu atenţie procesele interne din Moldova din ultimii ani. Ei nu s-au grăbit atunci când au tras concluzii. La o anumită etapă chiar se gândeau să renunţe la ideea de a deschide oficiul. Însă în martie 2015, când mă aflam la Bruxelles în calitate de ministrul al Apărării, opinia noastră (a Guvernului RM – „I.”) am confirmat-o eu personal. Acelaşi lucru l-a făcut şi prim-ministrul de atunci Chiril Gaburici în timpul vizitei sale oficiale la sediul NATO.

Apoi a urmat declaraţia comandantului suprem al forţelor armate al RM, preşedintelui Nicolae Timofti, în această privinţă. Reiese că cel puţin de trei ori Chişinăul oficial, prin reprezentanţii săi, a solicitat deschiderea oficiului NATO.

„I.”: Cum credeţi, ce proiecte anume ar putea dezvolta experţii NATO?

V.C.: Trebuie să vedem câţi colaboratori vor fi la oficiul NATO. Unul, doi, zece. Aceasta este important. Vor fi specialişti din ţările NATO sau din ţările partenere ale Alianţei. Putem judeca chiar şi în baza unor asemenea semnale indirecte. M-au amuzat un pic afirmaţiile premierului Pavel Filip despre faptul cum noi vom colabora cu NATO, că aceasta nu este o prietenie împotriva cuiva ş.a. Să nu uităm că NATO este, în primul rând, o organizaţie militar-politică.

„I.”: Cum apreciaţi declaraţiile Preşedintelui ales al RM, Igor Dodon, care a condamnat iniţiativa autorităţilor de a deschide acest oficiu?

V.C.: Nu vreau să intru într-o polemică inutilă şi fără sens. El putea face astfel de declaraţii când era pur ţi simplu lider al Partidului Socialiştilor, însă acum este el Preşedinte ales, care formal îi reprezintă pe toţi cetăţenii. Din toate declaraţiile lui eu sunt de acord cu faptul că pe teritoriul Moldovei nu trebuie să fie contingente militare de la nici un stat. În primul rând, contingente din partea Rusiei. Anume Moscova, prin militarii săi, îi susţine pe separatiştii de la Tiraspol.

INFOTAG precizează: Cooperarea Moldovei cu NATO are loc în cadrul programului „Parteneriatul pentru Pace”, la care republica a aderat în 1992. Cu susţinerea Alianţei Nord-Atlantice, în ţară au fost implementate un şir de proiecte umanitare, inclusiv evacuarea a mii de tone de pesticide expirate care au rămas pe teritoriul RM din perioada destrămării URSS. De asemenea, NATO acordă suport în consolidarea securităţii cibernetice a Moldovei.