Maib Visa

Interviu

EFICIENȚA SERVICIILOR MEDICALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REALITATE ȘI PERSPECTIVE

24 mai, 2017
<mt_str50>

Mulți cetățeni ai Republicii Moldova, deținători ai poliței de asigurare medicală, nu cunosc toate posibilitățile oferite de acest document atunci când se adresează într-o instituție medicală. Comentariul special al agenției Infotag cu privire la eficiența serviciilor medicale în RM, situația actuală și perspectivele de dezvoltare.

Cunoaștem cu toții proverbul „Sănătatea este mai scumpă decât toate”. Acesta, în contextul Republicii Moldova, este departe de a avea doar o înțelegere metaforică.

După cum afirma vestitul filozof german Schopenhauer „nouă zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”, iar noi suntem gata să plătim pentru ea costuri duble, triple și chiar înzecite, doar ca să ne vedem apropiații și pe noi înșine sănătoși.

Dar sunt oare costurile serviciilor medicale în Moldova cu adevărat rezonabile? Beneficiem de servicii de calitate în instituțiile medicale? Unde mergem și cât plătim în căutarea de mai bine?

„O stare bună a sănătăţii este o valoare şi o adevărată sursă a stabilităţii economice şi sociale”, se menționează în noul cadru vizând politicile de sănătate pentru regiunea europeană, Sănătate 2020, aprobat de 53 de țări din regiune în cadrul sesiunii Comitetului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Făcând o scurtă incursiune în studii și date din domeniul sănătății, ne dăm bine seama că Moldova nu se poate lăuda cu cele mai frumoase rezultate, iar cetățenii ei au de suferit de pe urma unor politici nu neapărat eficiente. Potrivit datelor OMS, Republica Moldova se afla pe locul 99 din 183 de țări monitorizate potrivit speranței de viață a populației, care în 2016 a fost de 72 de ani. (bit.ly/1LjieDy).

Acest indice este cu șase ani mai mic decât media în regiune. În același timp, rata mortalității infantile și a celei materne este cu 39% și respectiv 79% mai mare decât media în regiune, în timp ce rata mortalității cauzate de bolile cardiovasculare este de aproximativ două ori mai mare. Mortalitatea cauzată de cancer este în creștere, spre deosebire de tendința înregistrată în majoritatea țărilor europene. (bit.ly/2rrd1ov).

Ce garanții are un pacient în țara noastră când se adresează la medic și care sunt provocările cu care se confruntă accesând sistemul de sănătate?

Începând cu anul 2004 toate instituţiile medico-sanitare publice din ţară funcţionează în cadrul sistemului Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM). Asigurările sunt finanțate din Fondul AOAM, care în 2017 are cheltuieli programate în valoare de 6,1 mlrd. lei, în creştere faţă de 5,7 mlrd. lei în 2016 şi 5,1 mlrd. lei în 2015.

Din cele 6,1 mlrd. lei prognozate pentru 2017, 3,54 mlrd. lei vor veni direct de la populaţie prin intermediul primelor de asigurare medicală obligatorie. Din 2015 aceasta constituie 9% din salariu (comparativ cu 7% până în anul 2013 și 8% în 2014), angajatorul și angajatul plătind câte 4,5% fiecare. (bit.ly/2rONgiG).

În acelaşi timp, costul poliţei de asigurare pentru persoanele neangajate în câmpul muncii este de 4 056 lei. Până la 1 martie 2017, 25,8 mii de persoane au beneficiat de reduceri şi au procurat poliţe de asigurare obligatorie în sumă totală de peste 45 mil. lei, cu aproape 12 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2016. (bit.ly/2ooLW3b).

La salariul mediu pe economie prognozat pentru 2017 la 5300 lei lunar, de exemplu, contribuţia anuală este de 2856 lei (sau 238 lei lunar) achitată de angajat şi alte 2856 lei achitate de angajator.

Mulți dintre noi se întreabă, unde sunt folosiți acești bani și de ce, când e nevoie de un serviciu medical oarecum se achită suplimentar formal sau neformal?

În prezent, o persoană ce deține polița de asigurare obligatorie și are nevoie de a accesa sistemul de sănătate are câteva opţiuni. În cazul unei adresări la medic în instituţia publică, apar un șir de provocări, printre care așteptarea, suprasolicitarea lucrătorilor medicali, ce deseori duce la tratarea indiferentă și diminuarea calității actului medical. Cunoscând despre salariile modeste ale lucrătorilor în instituțiile medicale publice, se găsesc scuze pentru neajunsurile identificate. După cum arată practica câtorva decenii, de la aceste ”scuze” nici pacientul, nici sistemul nu devin mai „sănătoși”. Contrar așteptărilor, cresc plățile neformale în sistemul de sănătate, iar corupția după cum știm „ucide”!. Potrivit unui sondaj efectuat de Tranparency International Moldova, în 2015 cetățenii Republicii Moldova au oferit mită în valoare de aproape 1 mlrd. lei, dintre care o treime s-a dus în buzunarul medicilor. (bit.ly/2q0B9ye).

O altă opţiune este de a apela la serviciile instituțiilor medicale private, unde lista de aşteptare este, de regulă, mai scurtă, iar personalul medical este mai motivat, inclusiv din cauza condițiilor de muncă mai bune și a salarizării decente. În plus, nu rare sunt cazurile când unii specialiști și servicii pot fi găsite doar în clinici private.

Din păcate, puțini deținători ai poliței de asigurare știu despre cea de-a doua opțiune, și anume, că ei pot beneficia de mai multe servicii „acoperite de poliță” în unele clinici private. Acestea din urmă au fost contractate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru a presta servicii pe care, de regulă, clinicile de stat nu le pot acorda.

Totuși numărul serviciilor acoperite de AOAM în sectorul privat este foarte mic. În anul 2016, doar 5% din întreg bugetul asigurărilor medicale obligatorii au fost direcționate instituțiilor medicale private, această pondere fiind și mai mică în anii precedenți.

Astfel, devine clar de ce, adresându-ne cu polița în privat, de cele mai multe ori primim refuz și suntem nevoiți să achităm integral costul serviciilor prestate. Într-un final, destul de mulți pacienți ajung să achite dublu: pentru polița de asigurare (pe care nu o folosesc din cauza numeroaselor impedimente și neajunsuri ale sistemului) și pentru serviciile pe care le aleg direct în clinicile private sau în cele publice.

Totuși, la ce instituții publice sau private ne putem adresa în baza poliței și în ce circumstanțe?

Este o întrebare, la care este foarte greu de răspuns. Lista instituțiilor și serviciilor medicale contractate de CNAM se schimbă de la an la an. Informație pentru acces public pe acest subiect nu este de găsit pe paginile web ale Ministerului Sănătății sau CNAM-ului. Listele prestatorilor și ale serviciilor contractate nu sunt afișate nici în instituțiile medicale. În astfel de circumstanțe, informarea despre accesul și spectrul serviciilor accesibile pacientului asigurat rămâne mai mult la discreția medicului de familie sau a medicului specialist din instituția în care este îndreptat.

Desigur, multe țin și de insistența pacientului, în cazul în care cunoaște despre dreptul de a alege din mai multe opțiuni dacă sunt oferite. Corect ar fi ca fiecare persoană asigurată să cunoască întreg spectrul de servicii și lista tuturor instituțiilor, publice și private, contractate de CNAM. Pacientul are dreptul la o alegere informată a serviciului pentru care achită.

În ultimele luni, în presă a apărut subiectul legalizării contribuției benevole a pacientului la acoperirea costurilor pentru serviciile medicale alese în afara pachetului minim acoperit de asigurarea obligatorie. O soluţie aplicată pe larg în țările dezvoltate este de a achita doar diferenţa între costul serviciului acoperit de poliţa de asigurare şi preţul pentru acest serviciu prestat de clinica sau specialistul la care te adresezi direct.

Subiectul partajării costurilor în medicină este dezbătut în această primăvară la nivelul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Clinicile private vin cu inițiativa dată, referindu-se la concurența neloială în sistemul de sănătate, în care unii prestatori au acces necondiționat la bugetul Fondului AOAM, iar alții încearcă să opteze pentru calitate și performanță din propriile investiții aduse în economia națională. Compania Naţională de Asigurări în Medicină sugerează că și clinicile publice ar putea fi parte la dialog și aplica același mecanism, odată ce va fi legalizat.

Considerăm, că discuțiile la această temă foarte importantă ar trebui să se focuseze asupra pacientului și nevoilor acestuia, iar interesele să-i fie promovate. Anume pacientul contribuie la fondurile despre repartizarea cărora nu cunoaște și pe care nici nu o poate influența.

În concluzie, managementul actualelor fonduri obligatorii de asistență medicală poate fi calificat ca unul puțin eficient și eficace, odată ce expectanțele beneficiarilor nu se adeveresc, bugetul asigurărilor în sănătate duce lipsă de surse, după cum se vehiculează de autorități an de an, iar statisticile regionale arată că Republica Moldova nu este performantă pe dimensiunea protejării și îngrijirii sănătății cetăților ei.

Spre regret, performanța joasă și ineficiența sunt caracteristice și alor domenii de activitate în țara noastră. Însă în cazul sănătății obiectivele de a consolida și îmbunătăți trebuie să devină prioritare, or costurile devin prea înalte și se plătesc din contul calității și expectanței vieții cetățenilor.

Commentarii [ 9 ] adaugă comentariu

  1. 2017.05.24 13:06 Trofim
    Eu socot ca toate probleme vin din ministerul sanatatii, personal de la doamna ministru.
  2. 2017.05.24 15:13 Ana
    Cnam trebue sa face tot cinstit cu ghindurille despre oameni, care plateste bani - 6 000 000 000 de kei pe an.
  3. 2017.05.24 15:14 Svetlana
    Prim-ministru dl Filip trebue sa da poruncu ca la fie care clinica de stat tot trebue sa fie ca la Medpark!
  4. 2017.05.24 15:16 Vlad
    Ingrogirarea este logica si clara da cine sa face tot asta la noi in Moldova? Autoritatile nu sa fac, clar, ei au ghinduri numai despre buzunarile...
  5. 2017.05.26 19:01 Macovei
    Este de dorit ca si clinice private sa primesc ceva de la asigurari medicala, numai nu stiu daca asta acum este posibil.
  6. 2017.05.26 19:04 Viorel
    Vectorul nostru este cel european, si dl Muhametsin trebue sa stie despre asta...
  7. 2017.05.29 18:13 Marc
    Cu sanatatea la noi in tara probleme mare, asta stie multi conducatorii, stiu bine si mnedicii, care eau mita direct si deschis...
  8. 2017.05.30 12:30 Mihaela
    Toti vor chit mai mult bani, da banii nu sunt, statul este foarte sarac...
  9. 2017.06.06 12:58 Serafim
    Nu cred ca statul nostru sa fie de acord cu asa ceva in Moldova.

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.
Monitorul

Для просмотра содержимого этого блока Вам необходимо установить flash-player

Credit-Profit
 фотографии Молдова архив photo moldova archive