​VIITORUL MOLDINDCONBANK ESTE UNUL TRANSPARENT!

Interviu acordat în exclusivitate directorului agenției Infotag, Alexandru TANAS,de către administratorul temporar al băncii comerciale Moldindconbank (MICB), Victor CIBOTARU.

Partea 1. BĂNCILE SISTEMICE DIN RM AU TRECUT PRINTR-O ETAPĂ IMPORTANTĂ DE ÎNSĂNĂTOȘIRE DUPĂ CE ACȚIUNILE LOR AU FOST PROCURATE DE INVESTITORI STRĂINI

Decizia fondului de investiții Doverie Holding AD din Bulgaria de a achiziționa 63,89% din acțiunile băncile comerciale Moldindconbank (MICB) este un sfârșit logic al unui proces complicat. Banca Națională a Moldovei (BNM), care la 22 ianuarie a permis Doverie Holding AD să procure acțiunile MICB, a început acest proces în anul 2016, când a inițiat acțiuni menite să asigure transparența acționarilor în cele mai mari trei bănci din țară. În cazul MICB, unde pachetul de acțiuni blocate a fost de peste 50%, BNM a aplicat regimul de intervenție timpurie. Celelalte două bănci sistemice, Victoriabank și Moldova-Agroindbnak, au fost achiziționate de investitori strategici la 16 ianuarie și, respectiv, 2 octombrie 2018. Acum, acest proces este finalizat și la MICB, cea de-a treia bancă sistemică din RM cu o cotă de piață de 20%.

La moment, putem spune că cele mai mari instituții financiare din țară, cu o cotă totală de piață de peste 60%, au trecut prima etapă de însănătoșire, care este și cea mai importantă. Acționarii și clienții acestor bănci pot răsufla ușurați, deoarece acum procedura de însănătoșire trece la o nouă etapă, una mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin importantă - cea de dezvoltare sustenabilă a băncilor.

Putem afirma că, în mare parte, schimbările deloc simple, dar necesare, au rămas în urmă. Rezultatele acestor schimbări demonstrează că BNM a făcut față obiectivului de consolidare și stabilizare a sistemului bancar, în special prin atragerea investitorilor strategici străini în acționariatul băncilor moldovenești.

Atunci când ne referim la transparența investitorilor care devin acționari ai băncilor din RM este important să ținem cont de mărimea pieței în care acestea activează. Oricât de bună ar fi o bancă, iar MICB este o bancă bună, piața pe care aceasta activează este destul de mică. Marele corporații financiare manifestă un interes sporit față de piețele mari, dar nu și față de cele mici. Anume din acest considerent, avem ceea ce avem.

În aprilie se va împlini un an de când acțiunile MICB au fost scoase la vânzare. Au existat investitori care au manifestat interes față de MICB, iar unii chiar au analizat situația financiară a băncii cu scopul achiziționării. Totuși, fondul de investiții Doverie Holding AD este primul investitor străin care și-a manifestat interesul real de a procura acest pachet de acțiuni și a obținut de la BNM permisiunea prealabilă.

Potrivit legislației, dacă pachetul de acțiuni de 63,89% al MICB nu va fi vândut până în aprilie, atunci el va trebui divizat în pachete mai mici, iar prețulacțiunilor se va micșora.

În acest caz, sunt posibile două scenarii: acțiunile băncii ar putea fi procurate de micii acționari sau acestea ar putea fi anulate, iar licența băncii retrasă. Este de la sine înțeles că niciunul dintre aceste scenarii nu este benefic nici MICB și celor 36% din acționarii rămași, nici BNM și nici Republicii Moldova care are nevoie de un sistem bancar stabil și consolidat.

Într-un interviu acordat în exclusivitate directorului agenției Infotag, Alexandru Tanas, Victor Cibotaru, care din data de 2 ianuarie curent deține funcția de administrator temporar al MICB (în trecut a fost prim-vicepreședinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank), a relatat despre procesul de însănătoșire a băncii în condițiile de intervenție timpurie, precum și despre importanța achiziționării pachetului de control al băncii de către Doverie Holding AD.

I.: Dle Cibotaru, procesul complex de însănătoșire al MICB, de atragere a unui investitor strategic și astfel de soluționare a problemei transparenței acționariatului se apropie de sfârșit. În calitate de participant activ la acest proces, cum ați caracteriza importanța și utilitatea lui pentru MICB?

Victor CIBOTARU: De la bun început, aș vrea să spun că e bine tot ce se termină cu bine. La 20 octombrie 2016, când BNM a introdus regimul de intervenție timpurie la MICB, multe lucruri nu erau clare, dar cel mai important, nu era clară finalitatea procesului inițiat. La acel moment, BNM nu avea tabloul complet al situației reale în bancă. Deși existau rapoarte de audit extern, opiniile privind situația reală erau diferite. Din acest considerent, atunci când a fost introdusă intervenția timpurie, era evident că BNM trebuia, cu ajutorul administratorilor săi, să înțeleagă câteva lucruri de principiu.

În primul rând, care este situația reală în cadrul MICB. În al doilea rând, să implementeze o serie de măsuri urgente care să întărească părțile bune în activitatea băncii și să reducă la minimum riscurile legate de aspectele slabe.

Dar al treilea și cel mai important lucru era să propună o ieșire din situația în care se afla banca la acel moment.

Desigur, la început, majoritatea celor implicați, dacă nu chiar toți, credeau că o soluție acceptabilă va fi găsită mult mai rapid. Totuși, dat fiind situația reală în cadrul băncii, pe piață, în RM și în țările din regiune, a fost nevoie de mai mult de doi ani pentru a realiza toate acțiunile inițial planificate pentru un an.

I.: Acum, când există un potențial cumpărător pentru cele 63,89% din acțiunile MICB, credeți că puteți respira ușurat și spune: ”Din fericire, tot ce a fost mai dificil a rămas deja în urmă?”

Victor CIBOTARU: Desigur, acum toți administratorii temporari pot respira ușurați. În primul rând, deoarece există un rezultat concret al unui proces foarte important pentru MICB care se apropie de sfârșit. Iar aprecierea dată acestui proces este, după părerea mea, una dintre cele mai bune care ar putea fi obținută.

I.: Au existat și alți investitori care au manifestat interes față de cele 63,89% din acțiunile Moldindconbank?

Victor CIBOTARU: Vă pot spune că numărul lor a fost mai mic decât ne-am fi dorit. În opinia mea, cauzele nu țin doar de bancă sau de situația din RM, ci mai degrabă de situația economiei globale și mai ales de cea a sistemului financiar mondial la acest moment. Toți cei care au tangență cu economia și citesc pe Internet comentarii despre criza financiară din 2009, comentarii în care experții discută dacă criza a luat sfârșit sau dacă aceasta mai poate încă avea un impact negativ asupra economiei globale, înțeleg foarte bine situația de pe piață. În același timp, se discută și despre posibilitatea unei noi crize financiare. Iar ținând cont de faptul că numărul instituțiilor financiare este în scădere atât la nivel global, cât și regional, este clar că marii jucători de pe piața financiară nu manifestă o dorință foarte mare de a achiziționa noi active.

Pe de altă parte, nu putem spune că nu a existat niciun interes față de cele 63,89% din acțiunile băncii. Unii investitori chiar au efectuat o analiză detaliată a situației financiare a Moldindconbank. Astăzi, însă, noi cunoaștem că Doverie Holding AD din Bulgaria este primul potențial investitor, care a obținut permisiunea prealabilă a BNM pentru achiziționarea acestui pachet de acțiuni.

I.: Totuși, teoretic, este posibil ca atunci când acțiunile băncii vor fi scoase la licitație să apară și alți investitori care să se lupte pentru ele, propunând un preț mai mare?

Victor CIBOTARU: Consider că nu are rost să discutăm despre lucruri teoretice. Este mult mai bine să ne axăm pe fapte concrete. Dacă asemenea investitori vor apărea, noi vom afla despre ei. Din acest considerent, astfel de speculații arată ca ghicitul în cafea. Nu este corect ca un lucrător al sectorului bancar să le facă.

Partea 2. FONDUL DOVERIE HOLDING AD CORESPUNDE CERINȚELOR ÎNAINTATE DE BNM

I.: Ce puteți spune despre fondul Doverie Holding AD din punctul de vedere al emitentului acțiunilor scoase la vânzare?

Victor CIBOTARU:Consider că la moment putem vorbi obiectiv și cu argumente despre câteva aspecte importante care caracterizează pozitiv fondul Doverie Holding AD.

Primul aspect este legat de faptul că investitorul vine dintr-o țară membră a UE.

În al doilea rând, acest investitor este prezent pe piață de mai mult timp. Nu este o companie creată de ieri sau alaltăieri.

În al treilea rând, Doverie Holding AD este o companie ale cărei acțiuni sunt cotate la Bursa de Valori din Bulgaria, lucru care vorbește despre transparența ei.

Consider că aceste aspecte sunt suficiente pentru a considera Doverie Holding AD drept un investitor care merită să achiziționeze pachetul de control al Moldindconbank.

I.: Cât de mult coincid intențiile investitorului străin cu sarcinile care au fost puse în fața MICB în octombrie 2016 de colectivul băncii, de BNM și de stat?

Victor CIBOTARU: În opinia mea, situația este mai simplă dacă ne referim la reprezentanții managementul superior care au în prezent statutul de administratori temporari - membrii Consiliului de administrare și cei ai Comitetului de conducere al băncii.

Administratori temporari au fost numiți în funcție de BNM, iar din această cauză nu pot fi văzuți ca parte a componentei comerciale în activitatea băncii. Noi am activat ca niște soldați, a căror sarcină a fost de a păstra această instituție, a îmbunătăți situația și calitatea serviciilor și a crește valoarea ei. Dar cel mai important lucru este de a transmite banca, la momentul potrivit, în mâinile unui investitor strategic sigur.

Cât privește colectivul Moldindconbank, desigur, acesta își dorește ca banca să fie achiziționată de un investitor care nu doar va majora salariile, dar care va dezvolta banca și îi va îmbunătăți rezultatele financiare în conformitate cu legislația în vigoare și normele stabilite de BNM.

Din acest punct de vedere, investitorul din Bulgaria corespunde tuturor cerințelor și doleanțelor BNM.

În urma întâlnirilor și discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții fondului din Bulgaria, îmi permit să afirm că acest investitor poate aduce multă valoare adăugată activității Moldindconbank, atât în procesul de administrare a băncii, cât și sistemului său informațional, modernizarea produselor bancare și procesului de administrare a riscurilor.

Fondul Doverie Holding AD, care nu activează direct pe piața financiară, dispune de o echipă profesionistă de experți financiari și bancheri, lucru de care m-am convins după o întâlnire cu reprezentanții acestei echipe. Persoanele respective dispun de o experiență vastă de activitate în sistemul bancar din Bulgaria, în special în câteva bănci importante din această țară. Asemenea specialiști pot fi delegați să activeze în orice calitate și în orice domeniu în cadrul Moldindconbank - administrare, control, organul consultativ etc.

I.: Tranzacția cu cele 63,89% din acțiunile băncii va fi efectuată de către compania de brokeraj a Moldindconbank?

Victor CIBOTARU: Da. În cadrul întâlnirilor cu reprezentanții fondului, s-a ajuns la înțelegerea ca tranzacția să fie realizată de compania de brokeraj a Moldindconbank.

I.: În opinia Dvs., cât de curând după finalizarea tranzacției, BNM va anula regimul de intervenție timpurie?

Victor CIBOTARU: Necesitatea de a asigura transparența acționariatului a fost una din cauzele principale care au determinat BNM să introducă regimul de intervenție timpurie la MICB.

Aș vrea să menționez că pe parcursul întregii perioade de intervenție timpurie, BNM nu a introdus niciun fel de restricții în activitatea băncii. Aceasta a continuat să activeze în regim normal. Unica restricție, care practic nu a fost vizibilă pentru publicul larg, a vizat administrația băncii care a fost obligată să prezinte BNM un volum mult mai mare de informație și, foarte important, să facă acest lucru mult mai frecvent decât celelalte bănci.

Alte restricții din partea BNM nu au existat.

După ce Doverie Holding AD va deveni acționar cu acte în regulă al MICB, va fi necesară organizarea unei Adunări generale a acționarilor la care va fi aleasă o nouă conducere a băncii. Abia atunci BNM își va putea retrage administratorii temporari și va anula administrarea externă, cu condiția că nu vor exista alte cauze pentru a o menține.

I.: Aș vrea să vă rog să faceți o incursiune în trecut și să ne spuneți cum au reușit administratorii MICB să dezvolte banca și chiar să înregistreze rezultate financiare foarte bune. Nu este un secret că în perioada în care s-a aflat sub intervenție timpurie, banca nu a cedat pozițiile pe piață. Din contra, a înregistrat cel mai înalt nivel al indicatorilor de eficiență a capitalului și activelor, ROE și ROA.

Victor CIBOTARU: O asemenea structură financiară precum este Moldindconbank, care joacă un rol important în activitatea economică și socială a țării, se află permanent în atenția mass-media și a opiniei publice.

Uneori, când există un nivel sporit de atenție, unele persoane, care nu știu sau nu înțeleg foarte bine situația, presupun anumite lucruri. De aceea, toate lucrurile rele care s-au spus despre Moldindconbank s-au bazat în mare parte pe zvonuri. Nu pot spune că toate zvonurile au fost neîntemeiate. Dar de exemplu, la acel moment, nu a existat un plan, așa cum s-a vehiculat, de divizare a activelor băncii în ”sănătoase” și ”toxice”.

Colectivul Moldindconbank întotdeauna a fost un exemplu de o echipă profesionistă, care a dezvoltat banca în conformitate cu legislația în vigoare și cu actele normative ale BNM.

Sunt bine cunoscute motivele care au determinat BNM să introducă regimul de intervenție timpurie la MICB și nu vreau să revin la acest subiect. La momentul numirii administratorilor externi nu a fost necesar de a distruge totul pentru a începe construcția a ceva nou. Întotdeauna a existat o singură dorință - banca să activeze conform regulilor și să fie soluționată problema transparenței acționarilor.

Punctul forte al băncii a fost orientarea către interesele și doleanțele numeroșilor săi clienți. Au existat, desigur, și puncte slabe asupra cărora a fost necesar să lucrăm. Acestea, în primul rând, s-au referit la schimbarea și îmbunătățirea procedurilor și managementului de risc. Acest lucru era cu atât mai actual cu cât BNM a introdus în sistemul bancar principiile BASEL III.

Deși pare greu de crezut, nu pot spune că a fost un lucru ușor, dat fiind rezultatele înregistrate de bancă în 2018. Îmi amintesc de petrecerea de Revelion care a avut loc la două luni după introducerea regimului de intervenție timpurie. A fost o petrecere tristă. Mulți se uitau unii la alții și se întrebau dacă va mai avea banca ocazia să organizeze o asemenea petrecere sau dacă se vor mai vedea toți împreună vreodată. Dar dispoziția tristă nu a durat prea mult, iar angajații băncii au înțeles rapid că multe lucruri depind de ei și au acționat.

Datorită cooperării dintre administratorii temporari ai BNM și muncii asidue depuse de echipa de manageri, precum și de întreg colectivul băncii, MICB se poate lăuda astăzi cu rezultate financiare foarte bune.

Partea 3. NOI ORIZONTURI PENTRU DEZVOLTAREA MICB

I.: Cum ați comenta principalii indicatori ai băncii pentru anul 2018?

Victor CIBOTARU:Anul 2018 a fost unul în care MICB a înregistrat indicatori record la capitolul eficiență. Venitul net, după achitarea impozitelor, a fost de 500,30 mil. lei. MICB a înregistrat cei mai înalți indicatori ai eficienței activelor și capitalului din sistemul bancar – 3,0% și, respectiv, 20,8%.

I.: În opinia Dvs.,care au fost principalii factori care au contribuit la înregistrarea unor asemenea rezultate?

Victor CIBOTARU: Pe de o parte, acest lucru s-a datorat faptului că Moldindconbank a continuat să dețină un număr optim de subdiviziuni teritoriale care oferă clienților servicii de calitate. Raportul între veniturile aferente dobânzilor și cele neaferente dobânzilor este, de asemenea, unul balansat (60%/40%). Veniturile aferente dobânzilor le obținem de la creditele și activele băncii, iar cele neaferente dobânzilor din activitatea operațională.

Aș vrea să atrag atenția asupra gradului de acoperire a cheltuielilor neaferente dobânzilor cu veniturile neaferente dobânzilor. În sistemul bancar acest indicator este puțin mai mare de 70%, în timp ce la MICB el întotdeauna a depășit nivelul de 90%. Indicatorul respectiv vorbește despre faptul că situația la Moldindconbank este foarte bună din punct de vedere al corelării cheltuielilor cu veniturile obținute din serviciile oferite.

În al doilea rând, Moldindconbank dispune de cea mai mare rețea de filiale și agenții pe întreg teritoriul țării - 194. Acestea activează în toate orașele și centrele raionale, precum și în majoritatea satelor mari.Moldindconbank se poziționează drept o instituție bancară care oferă servicii unui spectru larg de clienți, este o bancă ce deservește mai multe proiecte sociale din țară, în special, achitarea pensiilor și a altor plăți sociale.

I.: La capitolul servicii carduri, banca își menține poziția de lider în sistem.

Victor CIBOTARU: Moldindconbank deține o cotă de piață de 38% în ceea ce privește activitatea de carduri. Dacă este să ne referim la faptul cum a reușit banca să obțină rezultate financiare bune, este necesar, în primul rând, să constatăm existența unei baze stabile de venituri, optimizarea costurilor și, desigur, reducerea ponderii creditelor neperformante. Acest lucru a permis utilizarea unei părți considerabile din rezervele băncii care în 2018 s-au redus semnificativ.

În pofida creșterii portofoliului de credite cu peste 400 de mil. lei, rezervele au scăzut datorită rambursării mai multor credite neperformante. Dacă la începutul anului 2018 rata acestora în cadrul Moldindconbank era mai mare de 28%, atunci la sfârșitul anului valoarea lor a scăzut la 21,0%.

I.: Cum au reușit administratorii să prevină reducerile de active?

Victor CIBOTARU: Comparativ cu primul an, după introducerea regimului de intervenție timpurie, când a avut loc reducerea activelor, am finalizat anul 2018 cu o creștere a volumului acestora cu 1,4 mlrd. lei. Schimbările calitative, inițiate cu ajutorul BNM la finele anului 2016, au fost efectuate de bancă în perioada 2017-2018.

Atunci când ne referim la creditele neperformante, este corect să analizăm ponderea rezervelor create de bancă pentru acoperirea acestora. Din păcate, mulți experți nu se referă la acest aspect atunci când vorbesc despre situația financiară din cadrul băncii. Băncile pot adopta diferite strategii de risc în procesul de implementare a recomandărilor și standardelor BASEL III.

De exemplu, unii abordează aceste strategii mai riscant, în timp ce alții le tratează cu precauție. Orice bancă își poate asuma riscuri, însă doar dacă este sigură că le poate acoperi la timp cu propriul capital.

La Moldindconbank clasificăm creditele destul de conservativ, formând rezerve pentru acestea. Ponderea rezervelor în banca noastră este una dintre cele mai mari din sistem.

Fapt argumentat de raportul creditelor expirate la total credite neperformante, unde MICB înregistrează un indicator în mărime de 42,3% fiind sub media pe sistemul bancar de 54,6%.

Totodată, potrivit standardelor internaționale, unul din criteriile de bază la clasificarea creditelor neperformante este înregistrarea restanțelor la plățile aferente creditelor mai mult de 90 de zile. Este evident că banca poate trece la categoria neperformante și alte credite, de exemplu, din cauza înrăutățirii situației financiare a clientului sau reducerii costului gajului etc.

Pot spune că creditele neperformante, cu restanțe de peste 90 de zile, sunt acoperite cu provizioaneîn proporție de 100%. La finele 2018, ponderea acestor credite în total portofoliu a constituit doar 6,7%, în condițiile în care ponderea totală a creditelor neperformante a fost de 21%.

Scăderea ponderii creditelor neperformante indică, de asemenea, și asupra faptului că există o abordare destul de conservativă a evaluării portofoliului de credite. Volumul lor în cadrulbăncii este de cca 1,4 mlrd. lei. Anul trecut pentru creditele neperformante s-au efectuat rambursări în valoare de peste 800 mil. lei, inclusiv peste 600 mil. lei, datoria principală. Și încă un detaliu important, mai mult de două treimi din aceste plăți au fost efectuate la inițiativa celor care au contractat aceste credite, fără a fi inițiate proceduri juridice.

I.: Care este la moment valoarea fondului de risc al băncii?

Victor CIBOTARU: Suma este de aproximativ 1,5 mlrd. lei potrivit standardelor prudențiale ale BNM. Potrivit clasificării internaționale, este vorba de circa 1,1 mlrd. lei.

I.: Reiese că, în cazul restituirii „creditelor neperformante”, Moldindconbank va avea posibilitatea să-și îmbunătățească rezultatele financiare, având în vedere că mijloacele din fondul de rezervă vor intra la categoria venituri?

Victor CIBOTARU: Sincer vorbind, pentru asta și lucrăm. Cred că orice acționar care va intra în capitalul Moldindconbank va avea o singură dorință -ca banca să lucreze mai mult și mai bine! (Zâmbește). Prin acest lucru și se explică optimismul și încrederea cu care privim viitorul Moldindconbank.

I.: Credeți că Doverie Holding AD, după achiziționarea a 63,89% din acțiuni, va veni cu propunerea de a achiziționa și restul acțiunilor, așa cum prevede legislația Republicii Moldova?

Victor CIBOTARU: Acționarii care dețin 36% din acțiuni vor avea de ales: să-și vândă acțiunile sau să rămână acționari minoritari. Aceasta este chestiunea personală a fiecărui acționar în parte. Singurul lucru pe care îl pot spune este că pentru Moldindconbank, cu siguranță, se apropie cele mai bune timpuri, iar acestea au conexiune directă cu tot ce s-a făcut în cadrul băncii în ultimii trei ani și, desigur, cu venirea unui investitor străin.

Nu vreau să rescriu întreaga istorie a Moldindconbank, începând din 1959, iar ulterior din 1991. La diferite etape, fiecare conducător al băncii și acționarii săi au făcut multe lucruri bune și utile pentru bancă. Esența tuturor acestor eforturi este dezvoltarea durabilă și dinamică a băncii. Ar fi incorect să-i pieptănăm pe toți cu același pieptene. Da, în istoria Moldindconbank au existat și momente negative. Acum, însă, banca va avea un investitor din Uniunea Europeană, care va contribui la rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme ale băncii - îmbunătățirea reputației la nivel internațional. Este necesar să actualizăm lucrurile, să tragem o linie și să începem să promovăm dinamic banca pe noi culmi și orizonturi.

I.: În ce măsură credeți că va spori concurența între cele mai mari bănci din RM după intrarea pe piață a investitorului din Bulgaria?

Victor CIBOTARU: Știți, concurența de pe piață nu s-a redus niciodată, chiar și atunci când, dintr-o parte, se crea impresia că situația este calmă. Calmul era la suprafață, iar în adâncuri întotdeauna exista o concurență sănătoasă. Singurul lucru pe care pot să-l spun este că pentru clienți concurența este, cu siguranță, un lucru bun. Creșterea concurenței contribuie, în primul rând, la o îmbunătățire a calității serviciilor oferite de bănci, face ca acestea să devină mult mai ieftine și mai accesibile. Prin urmare, nimeni nu a anulat competiția, ea a fost întotdeauna binevenită.

I.: Ne puteți spune cum va arăta noua conducere a Moldindconbank odată cu sosirea unui acționar străin?

Victor CIBOTARU: Nu aș dori să fiu înțeles greșit. Singurul lucru pe care îl pot remarca este că actuala conducere a Moldindconbank, inclusiv Aurel Cincilei, care a fost rechemat la BNM, a făcut multe lucruri bune pentru bancă. Decizia în ceea ce privește noul management va fi aprobată de investitorul strategic și acționarii care vor decide să rămână la bancă. Totul depinde de ce fel de conducere doresc ei să aibă. Eu cred că dacă colegilor mei li se va propune să lucreze în continuare în cadrul băncii, ei vor accepta. Este evident că statutul se va schimba puțin: una este să ai statut de administrator temporar aprobat de BNM și alta este să lucrezi în baza unor condiții comerciale.

Niciun investitor nu va schimba radical situația. De regulă, se formează o simbioză rațională dintre angajații vechi și cei noi, începând de la nivelul superior și terminând cu nivelul mediu în care lucrează persoane cu funcții de răspundere. Depinde de noii acționari care va fi acest raport în cadrul Moldindconbank.

I.: Vă mulțumim pentru interviu!