​AMBASADORII FRANȚEI ȘI GERMANIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA: "SUPORTUL MOLDOVEI DIN PARTEA ȚĂRILOR NOASTRE DEPINDE DOAR DE PROCESUL DE IMPLEMENTARE A REFORMEOR REALE DE CĂTRE AUTORITĂȚI"

- În ianuarie 2019, cu ocazia aniversării a 56-a a semnării Tratatului de la Elysée între Franța și Germania, un nou tratat franco-german a fost semnat de președintele Emmanuel Macron și Cancelarul federal Angela Merkel în Aachen, un oraș la frontiera dintre Franța și Germania. Ce obiective au urmărit cei doi lideri în timpul semnării acestui tratat?

Scopul Tratatului de la Elysée, care a fost semnat în 1963, constituia reconcilierea între Franța și Germania. Sarcina Tratatului consta în a a face această reconciliere ireversibilă. Astăzi, această reconciliere este o realitate evidentă. Din reconciliere s-a dezvoltat o prietenie și multe dimensiuni ale activităților comune ale guvernelor și societății civile.

Tratatul de la Aachen, semnat anul trecut se bazează pe Tratatul de la Elysée și stabilește un nou nivel de cooperare bilaterală, prin care Germania și Franța pot aborda în comun provocările europene în domeniul politicii externe, de securitate, social și de politică economică. Tratatul pe de o parte, reamintește în mod solemn atașamentul nostru comun față de principii importante (statul de drept, multilateralismul, drepturile și libertățile Uniunii Europene și normele care reglementează comerțul internațional) și, pe de altă parte, stabilește direcția privind obiectivele comune pentru următoarele decenii.

Scopul Tratatului din 1963 constituia reconcilierea; obiectivul politic al Tratatului din 2019 este convergența modelelor noastre economice și sociale, a pozițiilor noastre în forurile internaționale și ale reglementărilor noastre, în vederea integrării europene. La nivel practic, obiectivul este de a promova întâlnirile și schimburile la nivelul societății civile și de a dezvolta în comun soluții inovatoare europene la frontiera noastră comună în scopul promovării unei integrări europene mai bune. Noul tratat stabilește obiective concrete de cooperare franco-germană pe cinci domenii: afaceri europene; pace, securitate și dezvoltare; cultură, educație, cercetare și mobilitate; cooperare regională și transfrontalieră; dezvoltare durabilă, climă, mediu și afaceri economice.

- Care a fost impactul acestui tratat asupra relațiilor bilaterale franco-germane în ultimul an și care sunt așteptările de la acest tratat în viitor?

Acest tratat a conferit un nou impuls politic relației franco-germane. Dorința noastră comună puternică pentru o punere în aplicare rapidă și ambițioasă a Tratatului a favorizat intensificarea convergenței franco-germane între parlamentele noastre, administrațiile noastre de profil, între reprezentanțele noastre diplomatice din întreaga lume (cum ar fi în Republica Moldova) și în cadrul organismelor multilaterale . La nivel politic, am înfrățit Președinția franceză și germană în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în martie-aprilie 2019.

Pentru cetățenii noștri, am creat un Comitet de cooperare transfrontalieră, care se va preocupa de problemele cotidiene în regiunea de frontieră. Sesiunea inaugurală va avea loc în Germania, la 22 ianuarie 2020 de Ziua franco-germană. În curând va fi lansat un Fond Civic pentru a sprijini și mai multe inițiative ale societății civile, proiecte de asociere și înfrățire între autoritățile locale.

Cincizeci și șase de ani de la Tratatul de la Elysée, acest nou tratat este o foaie de parcurs pentru cooperarea franco-germană pentru deceniile următoare, atât la nivel politic cât și pentru apropierea societăților noastre.

- Un an în urmă, la Paris și Berlin s-a susținut ideea că noul tratat nu va înlocui Tratatul de la Elysée, dar îl va completa doar prin adaptarea cooperării franco-germane la provocările secolului 21. În ce măsură s-au realizat așteptările, acum la un an după semnarea tratatului? Care sunt provocările actuale?

Într-un an, au fost deja realizate mai multe rezultate concrete ale cooperării franco-germane. Vom menționa în mod special trei dintre ele:

1) Pentru crearea rețelei franco-germane de cercetare și inovare privind inteligența artificială, a fost semnată o foaie de parcurs de catre miniștrii respectivi ai Educației, Cercetării și Economiei. Această inițiativă a fost completată cu inițiative de cercetare la nivel european.

2) S-au înregistrat progrese importante în domeniul apărării. Au fost lansate proiecte industriale comune pentru tancul și avioanele de luptă ale viitorului, proiecte importante pentru țările europene în vederea consolidării capacităților lor de autoapărare.

3) În domeniul diplomației, Franța și Germania, au dat un nou impuls negocierilor pentru soluționarea conflictului din Donbas în timpul summit-ului șefilor de stat și de guvern în așa-numitul format Normandia pe 09 decembrie 2019 la Paris. Această întâlnire între dl Macron, dna Merkel, dl Putin și dl Zelenski a permis progrese pozitive și imediate (încetarea focului pe o perioadă nelimitată, deminarea, dezangajarea combatanților din zone suplimentare, schimbul de prizonieri) și inițierea discuțiilor politice și de securitate pentru organizarea alegerilor locale. Un nou summit va avea loc peste trei luni. Nutrim speranța că acest proces va conduce la o soluționare politică în Donbas, care ar fi benefică pentru întreaga regiune.

- Scopul noului tratat constă nu doar în impulsionarea cooperării între Franța și Germania, dar și consolidarea Uniunii Europene. Cum anume ar putea fi realizat acest lucru și care sunt provocările acestui proces?

În cadrul UE, Germania și Franța realizează o coordonare intensă. Aceasta acoperă atât politicile interne cît și relațiile externe ale Uniunii. Numeroase inițiative comune și propuneri de compromis elaborate în comun de cele două state reprezintă o forță motrice reală pentru avansarea unității europene. Astfel, Tratatul de la Aachen face posibilă consolidarea în continuare a cooperării franco-germane pentru a realiza obiectivele importante din Europa.

De asemenea, acest tratat încurajează cele două state să pună în aplicare o mai bună coordonare a textelor naționale de transpunere a normelor comunitare în dreptul intern și, prin urmare, face posibil crearea unei zone economice integrate. Această coordonare va preveni apariția unor eventuale denaturări ale concurenței în urma aplicării diferite a directivelor europene.

Prezența lui Donald Tusk, președinte al Consiliului European, Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, și Klaus Johannis, președintele României care reprezintă președinția prin rotație a Consiliului, la semnarea tratatului la 22 ianuarie 2019, a trimis un semnal puternic tuturor statelor membre UE, demonstrând sprijinul instituțiilor europene pentru această inițiativă bilaterală. Mai mult decât atât, Tratatul confirmă în mod explicit determinarea noastră de a menține cooperarea consolidată deschisă tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

- Semnarea tratatului a coincis cu Brexit, care, după părerea multor experți, va slăbi UE. Cum ar putea Parisul și Berlinul să „compenseze“ Brexit-ulși să prevină orice alte ieșiri din UE?

Regretăm, desigur, decizia poporului britanic. Brexit-ul va avea loc la 31 ianuarie, iar UE va începe negocierile cu Londra privind viitoarea relație cu Regatul Unit, un partener-cheie, în special, pentru probleme de securitate și apărare.

Cu toate acestea, nu trebuie să fim copleșiți de Brexit. Depinde de noi, europenii, să ne determinăm ce fel de Europa dorim. Noua Comisia Europeană și Tratatul de la Aachen oferă o agendă pozitivă pentru viitorul nostru comun în Uniune.

În urma consultărilor civice pentru Europa, Conferința privind viitorul Europei, propusă de președintele francez și preluată de noua Comisia Europeană, ar trebui să înceapă în 2020 și să aibă loc în următorii doi ani. Franța și Germania vor face propuneri comune pentru această inițiativă, ce prevăd implicarea cetățenilor UE și posibilități de participare în mod activ, ceea ce reflectă rolul esențial al statelor membre UE, în special cu privire la aspectele-cheie, cum ar fi statul de drept, valorile europene, modelul economiei sociale de piață, rolul UE în lume, securitatea, vecinătatea sa, schimbările climatice și migrația. Rezultatele Conferinței vor deschide calea unor noi metode de lucru democratice cu cetățenii și pentru reforma politicilor și funcționării Uniunii Europene.

- Tratatul prevede crearea unei Adunări Parlamentare franco-germană din 50 membri francezi și 50 membri germani. S-a constituit deja această entitate? Care este scopul acestei adunări și care sunt rezultatele activității sale de până acum?

Crearea unei adunări parlamentare binaționale este absolut fără precedent. Adunarea parlamentară franco-germană este responsabilă pentru supravegherea punerii în aplicare a tratatelor Elysée și Aachen, monitorizarea activităților Consiliului de miniștri franco-german și a Consiliului de apărare și securitate franco-german, precum și afacerile internaționale și europene de interes comun . Acest organism poate formula propuneri în scopul realizării unei convergențe mai bune a legislației germane și franceze.

Adunarea s-a convocat de două ori în 2019: prima întâlnire a fost dedicată lansării sale, iar a doua a permis adoptarea unei propuneri comune de rezoluție a Adunării Naționale și Bundestag-ului cu privire la punerea în aplicare a Tratatului Aachen precum și a unei decizii de stabilire a grupului de lucru privind inovațiile arbitrare și inteligența artificială.

- După alegerile parlamentare neconcludente din luna februarie, Partidul Socialiștilor, un partid pro-rus a format o nouă coaliție de guvernământ cu rivalii lor ideologici, partidele PAS și DA de orientare pro-europeană, și a eliminat Partidul Democrat de la putere. Noua coaliție a descris evenimentele ca „eliberarea statului capturat“. Totuși, această coaliție s-a dezintegrat cinci luni mai târziu, iar acum avem un nou guvern. În lumina acestor evenimente, cum apreciați situația din Republica Moldova și perspectivele sale de integrare europeană?

Republica Moldova are un nou guvern, iar necesitatea de punere în aplicare a reformelor reale, la care Republica Moldova s-a angajat prin Acordul de Asociere semnat cu UE, rămâne esențială pentru dezvoltarea politică, democratică, socială și economică a țării pe termen lung.

Ca întotdeauna, împreună cu partenerii lor europeni, Germania și Franța sunt pregătite să sprijine aceste reforme și, ca întotdeauna, sprijinul nostru rămâne condiționat. Sperăm că Guvernul Republicii Moldova va lucra în mod activ pe agenda de reforme în interesul cetățenilor săi. Noi considerăm că este extrem de important ca Guvernul să prezinte, cât mai curând posibil, rezultate concrete în domenii critice, cum ar fi reforma justiției și libertatea presei, progresul rapid în lupta împotriva corupției.

- Anul 2020 se preconizează a fi unul dificil pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru sfârșitul anului. Prin urmare, care sunt așteptările partenerilor europeni față de autoritățile Republicii Moldova în 2020?

Noi considerăm că poporul moldovenesc merită instituții și proceduri independente și echitabile în sectorul justiției. Oamenii așteaptă reforme economice, ceea ce ar aduce beneficii reale durabile pentru toți cetățenii. Deoarece Guvernul intenționează să atragă o sumă mare de bani într-o perioadă scurtă de timp, considerăm că este extrem de important ca buna gestionare economică, transparența și responsabilitatea să fie aplicate în ceea ce privește orice infrastructură sau alt proiect, pentru a evita costurile inutile de viitor suportate de populație. Conducerea Republicii Moldova urmează să finalizeze investigația furtului miliardului, pentru a deferi justiției pe cei responsabili de acest lucru și să intensifice lupta împotriva corupției și a grupurilor de interese.