Interviu

GHEORGHE ARPENTIN: ”RISCĂM SĂ RĂMÂNEM FĂRĂ VITICULTURĂ , DACĂ NU INVESTIM ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A SECTORULUI VITIVINICOL DIN MOLDOVA”

14 septembrie, 2020
<mt_str50>

Interviu cu directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, despre prognozele recoltei din anul acesta și ce trebuie să schimbăm ca să nu fim țara care vinde cel mai ieftin vin.

- Сâte tone de struguri se preconizează a fi recoltate anul acesta și de pe ce suprafață?

G.A. - Noi deținem informația în ceia ce privește soiurile tehnice care sunt întreținute de vinării și câțiva mici producători. Anul trecut au fost 263 de mii de tone. Impact asupra recoltei au condițiile climaterice, mai mulți factori. Anul acesta noi preconizăm aproximativ 150-200 de mii de tone. Deci, de la 25% până la 40 % mai puțin decât anul trecut, este una din cele mai mici recolte din ultimii 10 ani. Această cantitate de struguri ne asigură circa 80-120 mln. tone de vin.

- Care sunt cauzele unei recolte atât de mici?

G.A. - Primul factor este seceta îndelungată, ceea ce a condus la scăderea cantității de struguri și volumul de must pe care putem să-l extragem.

Noi suntem unicii în Moldova, unde avem parcele experimentale pentru a controla deficitul de apă. Din 2017, de când efectuăm măsurările, am depistat un deficit de apă de 20%, plus în fiecare an câte 20%. Anul acesta s-a mai adăugat și temperaturi medii anormale, mai ales în iarnă. Al doilea factor sunt înghețurile de primăvară, de la începutul lunii aprilie și am avut și unele episoade de grindină, mai ales la sud și sud-est.

- Ce măsuri trebuie să întreprindă statul pentru a ridica calitatea vinului produs în Republica Moldova pînă la nivelu concurenților de pe piață?

G.A. - În ultimii ani urmărim o schimbare a climei. Chiar dacă vița de vie este o plantă tolerantă la secetă, oricum seceta prenlungită deja se simte. Moldova trebuie să implementeze sisteme de irigare. Acest lucru, însă este costisitor – 2000 de euro pentru un hectar, fără a ține cont de apa potabilă, pomparea, traseiele. Trebuie să pregătim viticultura pentru secetă. Posibil, unele soiuri în timp vor dispărea pentru că am observat că unele soiuri se comportă mai bine la secetă, altele mai greu suportă. Spre exemplu, soiurile albe anul acesta se comportă mai bine decât cele roșii.

I. - Câte tone de struguri albi și câte tone de struguri roșii se preconizează pentru export anul acesta?

G.A. - La noi asta este un raport care nu se prea schimbă – circă 60% soiuri albe și 40 % - roșii.

Care este volumul de vin care în acest an nu va putea fi absorbit de piața de export?

G.A. - Trebuie să avem în vedere și stocurile noastre. Noi avem în stoc 180 mln. litri, mai mult decât o recoltă. Și mult depinde de calitatea acestui vin, plus se va adăuga și recolta de anul acesta și vom avea circa 300 de milioane. Aceasta este foarte mult, noi vindem circa 150 mln. de tone - doar jumătate. Anul acesta se mai suprapune și situația cu pandemia de coronavirus care complică situația. O problemă a ramurii vitivinicole a Republicii Moldova este că noi avem o supraproducție cronică, deoarece noi nu putem valorifica producția proprie.

- Care va fi prețul pentru soiurile de struguri: Cabernet, Sauvignion, Chardone, Merlot ?

G.A. - Sunt vinării care deja achiziționează struguri de soiuri Sauvignion, Chardone cu 5 lei , acestea sunt soiuri ”de sus”. De jos prețul începe de la 4 lei, dar eu cred că o să se ridice, depinde de cerere și ofertă.

I. - Ce trebuie să întreprindă industria vinicolă ca să se adapteze la schimbările climatice și la tendințele vremii?

G. A. -Noi acuma lucrăm asupra strategii” Vinul Moldovei 20-30” si am prevăzut cum să ne adaptăm la schimbările climatice, fiincă în primul rând trebuie să facem investiții pentru procesul de irigare dar în al doilea rând trebuie să avem surse de apă, acuma seacă fântânile, accesul la apă este o problemă vitală, la schimbările climatice se mai adugă și dezvoltarea durabilă deoarece noi trebuie să producem calitativ, să nu folosim chimicate dar asta costă mult. Clar lucru că vor fi pierderi , între vinării, între viticultori, o să fie o recunfigurare iar statul nu are forță să ajute. Până în 2025 dacă producția vinului nu va fi condusă de principiul de dezvoltarea durabilă nu vom avea consumator, aceasta este un lucru pe care Moldova trebuie să-l rezolve astfel putem rămâne fără viticultură și vinificație. Noi am prevăzut să facem o programă națională de dezvoltare durabilă și următorii 5 ani să încercăm so implementăm , dezvoltarea durabilă este un proces complex pentru că nu trebuie doar să te acreditezi, tu trebuie să arăți progres, spre exemplu dacă anul acesta am folosit 100 tone herbicide peste 3 ani folosesc doar 80 tone toate astea se dovedesc prin cifre, desigur, după asta treci la 50 de tone, mulți viticultori spun că produc eco dar ei nu înțeleg problema, de fapt ei stropesc cu insecticide care omoară albinele, cu nicotinoide care la moment sunt interzise în toate statele dar la noi le folosec în continuare, toate aceste deprinderi trebuie să fie înlocuite cu o cultură corectă de producere a vinului, pentru a diminua încărcătura de herbicide trebuie să investim în utilaje pentru sol.Sectorul vitivinicol preconizează să se debaraseze de herbicide în următorii 10 ani, consumatorul nu mai vrea să consume produse pline de chimicate, aceasta este o provocare mare pentru noi să ne aliniem la cerințele acestea, pe de o parte trebuie investiții pe de-o parte nu le avem.

- Ce reprezintă dezvoltarea durabilă?

G.A. - Dezvoltarea durabilă e mai larg decât bio și eco. Acolo este și elementul social, trebuie să nu exploatezi oamenii, să-i plătești bine și să faci training-uri ca să-i înveți cum trebuie să cultive vița de vie. Mai este și factorul de mediu - nu trebuie să poluiezi solul, apa și să pui herbicide și pesticide cu normă. Noi trebuie să producem altfel decât am produs până acum, consumatorii preferă ceea ce-i produs prin dezvoltare durabilă, aceasta este o sistemă de cetrtificare, când partea terță te certifică că tu ești conform normelor. Dezvoltarea durabilă presupune înțelegerea problemei și progresul în înlăturarea ei.

I. -Cum să valorificăm vinurile noastre ca să nu avem pierderi enorme?

G.A - Dacă nu vom clarifica problema cu stocurile mari nu vom putea valorifica vinurile noastre Noi facem acțiuni de promovare a vinului, dar în același timp producătorii autohtoni vând vinuri ieftine de vrac care strică imaginea și reputația întergii industrii, alte state au mecanisme de sustragere a vinului în surplus, noi nu avem. Altă problemă a stocurilor este că toți banii care ar putea fi câștigați vânzând acest vin pentru alte întrebuințări, nu sunt valorificați.La vinficatori sunt 180 mil litri înmulțim cu 30cenți ei au 54mln de dolari care sunt morți, ei nu funcționează. Europa a distilat un miliard de litri de vin pentru dezinfectan, gel pentru mâini, din surplusurile care sau acumulat din cauza pandemiei, la noi la fel aceste surpluse se puteau distruge, se putea de făcut bioetanol sau alte produse dar nu pentru consum uman că astfel distabilizăm altă industrie, cea băuturilor spirtoase. Statul aici trebuie să se implice cu politici active, la noi problema se perpetuează de 10 ani, noi avem de 2-3 ori mai mult decât putem să vindem, piața internațională are o dimensiune anume,e foarte competitivă, de aceea surplusurile trebuie sustrase. Când vinificatorii au surplus înseamnă că ei au un vin care nu este solicitat de piață , pentru ce să produci dacă nu există cerere?

- De ce se atestă tendința de supraproducere în sectorul vitivinicol?

G.A. - Noi am fost o țară care s-a bazat pe un model ”să producem mult” deoarece noi produceam pentru Uniunea Sovietică care avea o economie dirijată nu una de piață. Iar schimbarea încă nu s-a produs. Noi trebuie să ne conducem după un model dictat de cerere și ofertă. Dacă nu ai cerere nu trebuie să produci.

I. -Care este situația cu vinul de casă, cât loc ocupă pe piața internă, este controlat într-un fel de stat?

G.A. -Vinul de casă trebuie integrat , noi am calculat 35% din volumul vinului consumat în Republica Moldova este vin de casă, este o cantitate enormă , aceasta este o problemă. Noi promovăm vinul moldovenesc de calitate, de la vinării dar eu observ că oamenii nu se asociază cu acesta , ei spun că este cu nitrați , oricât nu vom promova vinul autohton de producție industrială piața internă nu crește, noi suntem sortiți să exportăm .Vinul de casă face concurență neloială fiindcă el nu este contabilizat, el nu este taxat , costă aproximativ 8-10 lei litru, reprezintă un risc pentru sănătatea consumatorului pentru că nu toți lucrează în condiții sanitare satisfăcătoare și statul aici ar trebui să zică ,hai săi integrăm nu să-i interzicem ,fiincă ei sunt o sursă de diversitate a vinului , dacă gospodarul face un vin bun și îl vinde mai departe într-o sticlă a lui poate fi chiar și hibrid, noi le spunem să se înregistreze, dacă vindeți mai mult de o tonă de vin trebuie să le declarați, dacă vă înscrieți voi o să aveți acces la subvenții, trebuie să-i integrăm în lanțul acesta de producție . Eu îi văd cu un vin bun, natural, atunci moldoveanul va avea mai multă încredere în vinurile comercializate pe piața autohtonă, gospodarii care vor fi integrați vor putea ieși din economia gri plus ei nu vor pune în pericol sănătatea consumatorului fapt de care statul ar trebui în primul rând să se ocupe.

I. -Ce măsuri întreprindeți pentru a convinge moldovenii să nu consume în excesiv alcool?

G.A. -La Ziua Vinului noi am început să difuzăm alcoteste , împărțeam taloane speciale ca vizitatorii să plece acasă cu troleibuzul sau taxiul, am introdus carnete de degustare cu talonașe după care puteai să savurezi 12 probe a câte 75 de mililitri , adică o sticlă într-o zi, le ofeream exstrase din legi, noi am invitat și reprezentanții Ministerului Sănătății pentru că noi nu putem fi în totalitate echidistanți, acuma lucrăm la o o rezoluție de bunele practici ”,Cum să faci evenimentele unde este alcool”.

Consumatorul din ce în ce mai mult se orintează spre un mod sănătos de viață , fără consum de alcool sau dacă consumă nivelul de alcool trbuie să fie mic, toate acestea lasă amaprentă asupra industriei .

I. - Ce trebuie să schimbăm în industria vinicolă autohtonă ca să începem o dezvoltarea durabilă?

G.A. -Acuma suntem într-o perioadă când trebuie să fie clar ce facem , pentru că Moldova niciodată nu avut o viziune ” ce facem noi mâine sau poimâne” , deoarece dacă o filieră nu lucreză cum trebuie de la viticultor și până la comersant, nu lucrează ca un macanism bine gândit , atunci nu avem progres, nu avem profit și toată industria se stagnează. Toți trebuie să lucreze ca o famile , dar acuma vinificatorii sunt cei mai puternici ei au bani dar viticultorii nu sunt consolidați, nimeni nu se ocupă de ei și mi se pare că pe dânși asta îi aranjează, iar comersanții fac lucru lor să cumpere mai ieftin și să vândă mai scump și viticultorii rămân cu nimic .

I. -Cum putem să facem concurență pe piața de export?

G.A. -Ca să faci un vin bun îți trebuie materie primă de calitate și în cantitaea necesară ca să alimentezi piețele, este o problemă mare vinul în vrac, eu în patru ani aici la ONVV nu am putut să schimb nimic pentru că nu depinde doar de noi, fiindcă vinificatorii cu vinul în vrac fac bani ușori, când le trebuie bani îl vând cu prețuri de nimic, dar ei fac un serviciul rău pentru întreaga industrie, noi suntem cei ma ieftini din lume ,noi vindem mult și prost, trebuii să vindem măcar cu 3 euro, prețul mondial, noi vindem cu 1 euro mai jos nu există, datorită la ceea că 70% este vin în vrac care îl vând foarte ieftin și acest fapt trage în jos imaginea și prețurile.

- Din cantitate totală de vin pentru export cât vin este îmbuteliat și cât se exportă în în vrac?
G.A. - 30% îmbuteliat și 70% în vrac, raportul acesta este foarte disproporționat. În strategia nouă noi vrem să ajungem 50 la 50, timp de 10 ani

- Care este procentul de zaharitate în struguri anul acesta ?

G.A. - Este satisfăcător pentru a face un vin bun, circa 18%, acesta sunt struguri care se utilizează pentru spumante

I. -Ce trebuie să schimbăm ca să corectăm situația dată?

G.A. -Pentru a corecta situația trebuie foarte multe de schimbat , cea mai mare problemă este cu viticultorii, cu potențialul de producere, cu strugurii, ce soiuri ,noi am primit o moștenire veche de la Uniunea Sovietică, 44% din viile noastre au mai mult de 35 de ani pe când ele servesc doar 25 de ani, jumătate din ele nu mai există dacă luăm după termenul de uzură, de aceea statul trebuie să ofere subvenții pe o perioadă anumită pentru dezvoltare durabilă după care producătorii trebuie să ofere o dare de seamă, deoarece ei irosec banii pe soiuri care nu trebuie și tehnică inutilă, ei au tractoare care costă 300 de mii de euro și jumate este rambursat de către stat.

Commentarii [ 6 ] adaugă comentariu

  1. 2020.09.14 14:01 Grigore
    Interesant, bravo dl Arpentin!
  2. 2020.09.14 14:06 Lidia
    Ramura sa dezvolta prea slab!
  3. 2020.09.14 14:09 Fima
    Dl Arpentin sa produce vinuri calitativ la vinaria sa proprie...
  4. 2020.09.15 13:45 Ozea
    De ce ramura nu are o perspectiva clara pentru toti?
  5. 2020.09.15 13:47 Leroi
    Dl Arpentin trebue sa fie mult mai activ!
  6. 2020.09.17 12:12 Ecaterina
    Dl Arpentin este specialist bun, are capacitatea si experienta mare.

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.