(Interviu acordat agenţiei INFOTAG de către Alexandru Nugmanov, student la Universitatea de Stat, care a împlinit 25 de ani, ca şi Republica Moldova, care marchează un sfert de veac de la proclamarea independenţei)

I.: Alexandru, ce sentimente te cuprind atunci când ţi se spune că eşti de o vârstă cu ţara ta, Republica Moldova?

A.N.: Îmi pare amuzant. Pe lume nu sunt chiar aşa de mulţi oameni care să se nască în aceeaşi zi cu ţara lor.

I.: În opinia ta, ce ţi-a dat ţara?

A.N.: Din păcate, foarte puţine, iar tot ceea ce am este meritul apropiaţilor mei.

I.: Care sunt aşteptările tale de la Moldova pe viitor, să zicem, peste trei, cinci, şapte ani?

A.N.: În ţara noastră este greu să planifici ceva chiar şi pentru o jumătate de an, însă vreau să cred că peste cinci ani simţul realităţii va predomina în Moldova, iar oamenii nu vor mai părăsi ţara.

I.: Te mândreşti cu ţara ta?

A.N.: Din păcate, în ultimii ani ţara mă face să-mi fie ruşine de ea. Însă când văd oameni care au reuşit să se realizeze în această ţară, şi nu peste hotare, atunci mă mândresc cu Patria mea.

I.: Ce schimbări şi transformări ai vrea să vezi în Moldova?

A.N.: Mă întristează convenţia socială pe care cetăţenii au încheiat-o cu guvernarea. De exemplu, autorităţile le permit cetăţenilor să stea cu picioarele pe bancă în parc, iar în schimb cetăţenii îşi permit să nu vopsească această bancă. Aş vrea mult ca această convenţie să fie încălcată.

I.: La vârsta ta, cum ai vrea să vezi Moldova?

A.N.: Aş vrea să văd Moldova ca o ţară în care oamenii din oraşele mari şi bogate ale Europei să vină la bătrâneţe, ca într-un loc rupt din rai.

I.: Cum crezi, sunt justificate oare acuzaţiile în adresa guvernării referitor la ce a putut, dar nu a reuşit să realizeze ţara într-un sfert de secol de independenţă?

A.N.: Acuzaţiile în adresa guvernării sunt absolut justificate. Moldova putea face mai multe, însă politicienii nu s-au putut descurca la conducere. Ei pur şi simplu trebuiau să întindă mâna, să preia experienţa altor ţări şi să o adapteze la cultura noastră. Nu era greu, însă acum acest lucru este cu mult mai greu de realizat.

I.: Ce consideri că nu este corect în politica Moldovei?

A.N.: Nu toate partidele din ţara noastră ştiu ce înseamnă să fii liberal, democrat, socialist. Am impresia că politicienii aleg denumirea partidului după principiul care sună mai bine. La noi nu sunt partide, de facto, ci doar câţiva lideri care au adunat în jurul lor mase de oameni, ca să dea impresia de partid.