​ CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A DECLARAT DREPT NECONSTITUŢIONAL DECRETUL PREŞEDINTELUI ŞI A ANULAT REFERENDUMUL NUMIT DE ACESTA

Curtea Constituţională (CC) a declarat drept neconstituţional decretul Preşedintelui Igor Dodon şi a anulat referendumul consultativ numit de acesta. Potrivit reporterului agenţiei INFOTAG, o decizie în acest sens a fost pronunţată de Curte joi, după ce a examinat sesizarea depusă de fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

Potrivit hotărârii Curții Constituționale, care a fost citită de preşedintele acesteia, Tudor Panţîru, judecătorii au analizat separat fiecare din cele patru întrebări propuse spre a fi incluse la referendum.

În luna martie, preşedintele a semnat un decret prin care a stabilit data de 24 septembrie pentru desfăşurarea referendumului consultativ. El a propus ca cetăţenii să răspundă la referendum la următoare întrebări:

1. Susțineți abrogarea Legii miliardului?
2. Susțineți acordarea Președintelui RM drepturi suplimentare de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate?
3. Susțineți reducerea numărului de deputați de la 101 la 71?
4. Susțineți sau nu studierea în instituțiile de învățământ „Istoria Moldovei”?

Referitor la prima întrebare, Curtea a relevat că dreptul constituţional al Preşedintelui de a recurge la referendum nu îi conferă acestuia competențe în materie de legiferare. Adoptarea/abrogarea unei legi prin referendum, poate constitui obiectul unui referendum legislativ şi nu poate fi supusă referendumului consultativ inițiat de Președinte. Curtea a relevat că asupra acestei legi instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin Decizia de inadmisibilitate din 12 octombrie 2016, iar actele Curții sunt definitive și obligatorii.

De asemenea, Curtea a respins propunerea Preşedintelui privind desfăşurarea referendumului pentru acordarea drepturilor constituționale Președintelui pentru dizolvarea Parlamentului, CC a constatat că „atribuirea Președintelui a unor competențe extinse și discreționare de a dizolva Parlamentul nu asigură echilibrul materiei constituționale într-un regim parlamentar, în care atribuțiile Președintelui sunt limitate și tinde să obstrucționeze activitatea legislativului prin generarea unor crize constituționale”.

„Curtea a reiterat că dreptul Președintelui de a dizolva Parlamentul trebuie înțeles ca un mecanism de contrabalanță și nu unul care ar dezechilibra puterile în stat și ar genera crize politice. Curtea a menționat că mandatul popular în sine nu modifică competențele constituționale ale șefului statului și nu presupune acordarea puterii discreționare de dizolvare a Parlamentului. Curtea a subliniat că cumularea cazurilor specifice existente de dizolvare cu altele noi ar putea fi interpretată ca și oferind Președintelui dreptul de a utiliza instrumentul dizolvării Parlamentului drept unealtă pentru promovarea politicilor de partid, în contradicție cu rolul său de putere neutră în cadrul actualului regim parlamentar”, a meţionat preşedintele CC.

În hotărâre se face referinţă şi la avizul negativ în acest sens al Comisiei de la Veneția, care a subliniat că conferirea Președintelui a unor competențe discreționare de a dizolva Parlamentul face ca celelalte temeiuri indicate să fie total superfluu. Totodată, Curtea menţionează că orice modificare care vizează competențele Președintelui urmează să producă efecte doar pentru mandatul succesorului și nu poate afecta atribuțiile Președintelui aflat în exercițiul funcției.

Referitor la cea de-a treia întrebare, CC a menţionat că propunerea privind reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71 presupune introducerea modificărilor în Constituţie. CC a subliniat că aspectele ce țin de modificarea Constituției nu pot fi supuse unui referendum consultativ de către șeful statului. Or, această modalitate ar implica acordarea în mod implicit Președintelui Republicii Moldova a dreptului de inițiativă pentru modificarea Constituției, fapt contrar articolului 141 din Legea Supremă. CC a menţionat că prevederile în acest sens din Codul electoral contravin Constituției şi trebuie să fie modificate în conformitate cu Legea Supremă.

Referitor la cea de-a patra întrebare, Curtea a stabilit că problema studierii istoriei în şcoli ţine de resortul mediului academic, şi nu al mediului politic, şi urmează a fi tratată de către experţi şi savanţi.

Potrivit hotărârii CC, întrebările propuse a fi supuse referendumului vizează patru domenii distincte, iar în cadrul unui exercițiu referendar nu pot fi puse întrebări de natură diferită, chiar dacă aceste întrebări se regăsesc în buletine de vot distincte. Totodată, Curtea a subliniat că legislaţia interzice desfășurarea unui referendumul republican în ziua altui referendum republican.

De asemenea, Curtea menţionează că Preşedintele poate iniţia desfășurarea referendumului național consultativ, însă nu are dreptul să-l declare. De acest drept dispune în exclusivitate Parlamentul, care este şi singurul organ care are dreptul să aloce bani din buget pentru desfășurarea referendumului.

În ajun, în cadrul unei conferinţe de presă, Preşedintele Igor Dodon a declarat că va insista pe desfăşurarea referendumului consultativ, indiferent de decizia Curţii Constituţionale.

„Nu exclud că, dacă CC va lua o decizie negativă, iar Guvernul nu va aloca finanţare pentru desfăşurarea referendumului, eu voi semna un alt decret de desfăşurare a altui referendumul”, a declarat Dodon.