CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A DECIS CĂ, ÎN ANUMITE CAZURI, PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI POATE SEMNA DECRETE ÎN LOCUL PREŞEDINTELUI

Curtea Constituţională (CC) a decis că, în anumite cazuri, Preşedintele Parlamentului sau prim-ministrul pot semna în locul Preşedintelui decrete privind numirea miniştrilor şi promulgarea legilor. Potrivit agenţiei INFOTAG, o hotărâre în acest sens a fost emisă marţi de Curte, la sesizarea Guvernului.

Potrivit deciziei, refuzul Preşedintelui de a promulga o lege în cazul votării repetate de către Parlament sau refuzul de a numi un ministru în cazul în care candidatura este înaintată repetat de prim-ministru este calificat drept „o imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile în cauză”. În acest caz, conform Curţii Constituţionale, acest fapt justifică instituirea interimatului funcţiei care se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de prim-ministru pentru exercitarea acestei obligații constituționale a Președintelui.

Curtea Constituţională a constatat că Preşedintele poate să refuze o dată legile şi să-şi prezinte observaţiile parlamentului. De asemenea, el are dreptul să refuze propunerea prim-ministrului de numire a unei persoane într-o funcţie vacantă de ministru şi să-i ceară să facă o altă propunere. În acelaşi timp, CC constată că Preşedintele nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului şi este obligat să semneze decretele corespunzătoare la votarea repetată în Parlament sau la înaintarea repetată din partea prim-ministrului.

Curtea a stabilit că „puterea reală de decizie în ceea ce priveşte revocarea sau numirea unui membru al Guvernului aparţine exclusiv prim-ministrului, iar Preşedintele nu are dreptul să se opună iniţiativei prim-ministrului privind remanierea componenţei echipei guvernamentale”.

„Voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituțional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală. Hotărârea CC din 4 martie 2016 a vizat exclusiv modalitatea de alegere a Președintelui Republicii Moldova, nu și competențele acestuia, modificate prin aceeași Lege, în sensul configurării regimului parlamentar de guvernământ”, se arată în decizia Curţii.

Potrivit hotărârii, „dacă Preşedintele se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de prim-ministru”.

„Curtea Constituțională este unica autoritatea competentă să constate circumstanţele care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte, prin emiterea unui aviz”, se menţionează în hotărârea CC, care este definitivă.

Anterior, Președintele Igor Dodon a refuzat în mod repetat să promulge mai multe legi și să numească candidatura propusă de premier la funcţia de ministru al Apărării. Potrivit legii, președintele este obligat să facă acest lucru după votul repetat al Parlament sau propunerea repetată a premierului. Deoarece legea nu precizează cum se procedează în cazul în care Președintele nu se conformează acestor prevederi legislative, Guvernul a cerut clarificări de la Curtea Constituțională. La rândul său, Președintele Igor Dodon a amenințat Curtea Constituțională că, în cazul emiterii unei alte decizii cu privire la sesizarea Guvernulului privind procedura de numire a miniștrilor, aceasta va fi considerată ca fiind „în afara cadrului constituțional legal, precum și contrară spiritului Constituției” și „vor fi ulterior revizuită de alte componenţe ale CC”.