COMISIA DE LA VENEŢIA A PUBLICAT AVIZUL PRIVIND MODIFICĂRILE LA LEGEA PROCURATURII, ADOPTATE ÎN SEPTEMBRIE DE PARLAMENTUL MOLDOVEI

Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei a publicat avizul privind modificările la Legea procuraturii, adoptate în septembrie de Parlamentul Moldovei. Potrivit agenţiei INFOTAG, avizul scurt (Amicus Curiae Brief) a fost publicat în ajun pe pagina Comisiei.

În cadrul acesteia, Comisia și-a exprimat pe nouă pagini opinia privind modificările la Legea procuraturii, care a fost adoptată de Parlament la 16 septembrie. Aceste modificări prevedeau că candidații la funcţia de procuror general sunt selectați de o comisie a Ministerului Justiției, care propune candidații Consiliului Superior al Procurorilor, iar acesta, la rândul său, propune un candidat Președintelui. Mulți jurişti au venit cu critici la acest subiect, deoarece comisia Ministerului Justiției nu este prevăzută în Constituție. Totodată, la începutul lunii noiembrie, fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, a anulat rezultatele concursului desfăşurat de comisie, iar premierul Maia Sandu a propus o nouă modificare a legii, conform căreia candidatura selectată de comisie este propusă CSP de șeful Guvernului. Această decizie a premierului a dus la demisia guvernului, după care procuror general a fost numit Alexandru Stoianoglo. El a fost selectat în baza rezultatelor concursului pe care l-a anulat Olesea Stamate.

Comisia de la Veneţia a recunoscut drept legitimă crearea comisiei, menționând că la selectarea candidaturii procurorului general poate participa nu numai CSP, dar și alte structuri. În același timp, în opinia Comisiei, CSP trebuie să aibă mai multe împuterniciri la înaintarea candidatului.

„La selectarea candidatului și numirea procurorului general trebuie evitată politizarea excesivă. Participarea la selectarea candidaților de către comisia Ministerului Justiției nu neapărat va introduce în acest proces elementul politizării”, consideră Comisia de la Veneţia.

De asemenea, Comisia a aprobat extinderea componenţei CSP de la 12 la 15 membri, cu includea a încă trei membri – președintele Uniunii Avocaților, Ombudsmanul și un reprezentant al societății civile.

„Extinderea componenței CSP nu va pune în pericol independența procuraturii, deoarece componența Consiliului rămâne destul de pluralistă, iar procurorii vor continua să fie majoritari. Calitatea de membru al ministrului Justiției în Consiliul Procurorilor nu este de nedorit, deoarece, din 15 membri ai Consiliului, doar unul reprezintă Guvernul”, se arată în document.

Potrivit autorilor, Constituția Moldovei nu prevede în mod expres dacă procurorii ar trebui să își delege colegii în componenţa CSP, „ci doar menţionează că în Consiliu trebuie să fie procurori”. Potrivit Comisiei, Curtea Constituțională a Moldovei trebuie să clarifice această problemă. De asemenea, Curtea Constituțională trebuie să se pronunţe şi în privinţa includerii comisiei Ministerului Justiției în procedura de preselecție a candidaților la funcția de procuror general.

„Nici în legislația națională, nici în legislația internațională nu există un răspuns clar la această întrebare. Dacă procedurile pentru alegerea procurorului general au fost schimbate pentru a împiedica Consiliul Superior al Procurorilor să desemneze un anumit candidat sau pentru a garanta participarea anumitor persoane la concurs, acest lucru ar putea fi un atentat la separarea puterilor. În același timp, experții Comisiei sunt convinşi că Parlamentul poate interveni în desfăşurarea concursului, dacă acesta este extrem de inechitabil, ineficient sau discriminatoriu”, se arată în opinia Comisiei de la Veneţia.