Social

D,ALE CALENDARULUI: PARTICULARITAŢI MOLDOVENE

18 februarie, 2014

Oricît de bune rînduiele
Cum vor întra pe mîni de oameni necinstiți,
Și numai de al lor folos povățuiți,
Se fac îndată rele. Alexandru Donici

Герцог: Да! Да! Да! В мире существует определенный порядок. Один день сменяет другой, за понедельником наступает вторник … Нельзя менять ход времени! Это недопустимо! Люди не будут различать праздники и будни! Возникает путаница, что надевать: деловой сюртук или нарядный камзол! Пастор: Самое страшное, прихожане не смогут точно знать, когда рождество, а когда пасха!». Г. Горин

Eu, prin naștere, cetățean al Regatului Român, în continuare (între 1944 – 1991), involuntar – cetățean al URSS (și, pretins, al RSSM), acum – cetățean al Republicii Moldova și al României, știam, ca și oricine ce locuiește în Republica Moldova: ca o firească moștenire de la URSS, continuu să folosesc (să mă călăuzesc de) Calendarul numit gregorian, drept că puțin schimonosit de puterea nouă în 1990. Am ferma impresie, că tot așa, în mod tacit, procedează (proceda) toată țara noastră și, în primul rînd, oficialitățile ei supreme: Parlamentul, Președinția, Guvernul.

Cînd zic ”puțin schimonosit”, am în vedere introducerea (sau declararea) zilelor de 7 și 8 ianuarie cu denumirea ”Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul)”, ”prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc”, precum și, firesc, fără a se indica dată concretă calendaristică ”prima luni la o săptămînă după Paște (Paștele Blăjinilor)” – toate - în calitate de zile ”comemorative, de sărbătoare și zile de odihnă”. Firesc, fără ca noi să pătrundem în calitatea redactării acestor denumiri.

Cred că nu mă deosebesc de majoritatea, care la fel ca mine, pe atunci nici n-a citit actul parlamentar respectiv.Trăiam din auzite. Dar dacă e să citim atent scrisele în acea Hotărîre a Legislativului, nu e nici un risc să constatăm existența unor dualități, a unor formulări pripite, ambiguie care ulterior au generat, să zicem mai delicat, nedumeriri.

Spre exemplu, dacă vorbim de Calendarul gregorian, acesta, se știe, inițial a fost un document aprobat de Papa de la Roma și ulterior, treptat perceput de statele monarhice europene concomitent cu Bisericile din aceste țări, iar mai apoi - și de state cu alte orînduieli politico-economice și Bisericile creștine (nu numaidecît ortodoxe) care funcționau în acele țări. Astăzi acest Calendar e în folosință în viața economică, politică, diplomatică inernațională. Pe cînd e foarte lesne a găsi vre-o țară, în care drept calendar oficial (nu bisercesc!) să se folosească Calendarul iulian. Și conform acestui Calendar gregorian Ziua ”Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul)” este 25 decembrie (o singură zi!), dar nicidecum 7 și 8 ianuarie(două zile).

Nu e greu a înțelege, că gîndirea legislatorilor de atunci reieșea din premiza dominației Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhatul moscovit) și pe meleagurile noastre, care celebrează Nașterea și Învierea lui Isus Hristos după Calendarul iulian (cu o întîrziere de două săptămîni contra celui gregorian). Această circumstanță (redacțional) n-a fost luată în considerație și, respectiv, corect și explicit expus. Ziua de 8 ianuarie nicidecum nu poate fi ziuă a Nașterii lui Isus Hristos, odată ce și Calendarul gregorian și cel iulian, precum și rațiunea, indică numai o zi – ori 25 decembrie, ori 7 ianuarie – drept zi a Nașterii lui Isus Hristos. Cu 65-70 ani în urmă, pe atunci ziua în discuție (8 ianuarie) așa și se numea Ziua a doua de Crăciun.

Luarea deciziei de către Legislativul de pe atunci nu a fost precedată de o discuție serioasă, nepărtinitoare, lipsită de impulsivitate, grabă și voluntarism. Discuție, care nu numai să asigure revenirea la ”cum a fost pînă la sovietici”, dar și să nu ignore realitățile zilei. Altfel, se pare, putea fi găsită o expunere mai reușită a textului Hotărîrii.

Nu mai clar e și cu alte două sărbători creștine: Paștele și Paștele Blajinilor. Amintesc: în Hotărîrea Legislativului din decembrie 1990 e scris ”prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc”. Sintagma ”calendar bisericesc”, poate fi tolerată doar în graiul viu, dar nicidecum ca noțiune oficială, juridică. Oficial poate fi numai Calendar iulian sau Calendar gregorian, după denumirile sub care acestea au intrat în istorie. Ne mai vorbind, că în act legislativ e inadmisibilă folosirea noțiunilor care permit mai multe interpretări care se contrazic.

În genere, problemele calendaristice specifice țării noastre șînt multiple. Ele au impact serios spiritual, economic, social, precum și asupra activității financiar-comerciale interne și externe. O încercare de a aborda existența acestei chestiuni într-o careva măsură am întreprins-o în 2008, publicînd pe site-ul Infotag un material întitulat ”Cronologia, calendarele, Sfintele sărbători și marile încurcături”. Doritorul îl poate găsi (aici). Dar se va cere lectură cu răbdare, deoarece textul constituie 12 pagini.

Politicienii noștri actuali, se vede, simțeau existența unei anomalii în chestiunea calendaristică. Dar nu și-au dat truda să pătrundă în problemă în deplina ei complicitate. Au ciupit aspectul conjuncturist și, în loc să descurce încurcătura ”făurită” în 1990, au încurcat-o și mai mult. Hotărîrea adoptată la 19 decembrie curent, reflectă faptul că, se vede, în Parlamentul actual avem în proporții cam egale adepți a două Biserici, ambele ortodoxe, numai aderente la diferite Patriarhii, dar - deopotrivă - și primitivism politic, perspicacitate, completă lipsă de rațiune și iresponsabilitate.

Nu știm cum și de cine a fost prezentată argumentarea (dacă a fost!), cum suna aceasta, cum s-a desfășurat discuția, au fost și voci șovăelnice sau contra (și cîte), ori măcar abțineri la votare. Însă acum două luni, pe 19 decembrie 2013, legislatorii noștri au uimit lumea, cred, și din afara țării, instituind încă o zi de sărbătoare creștină – 25 decembrie – Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou)”. La așa ceva mintea nu a mai dus pe nimeni. Nici într-o țară.

Totuși se simte că a fost și o muncă redacțională pentru o perfecționare parțială a Hotărîrii din decembrie 1990, anume –la fraza ”7, 8 ianuarie - Nașterea lui Isus Hristos (Crăciunul)” au fost adăugate încă trei cuvinte: ”pe stil vechi”). Ura! Poate prin aprilie legislatorii ne vor bucura cu careva precizări/suplimentări la ceea ce în Codul muncii se numește ”d) prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc”. Ne vor preciza care anume ”stil” sau ”stile” se legiferează, pentru ca să nu fim în indecizie.

Înteresant: care-i gradul de constituționalitate a Hotărîrii din 19 decembrie 2013? Întrebarea nu e de prisos. Există la noi așa o Lege, Codul muncii, se numește. Și acolo este un articol 391. În alin. 3) se dispune ”Actele legislative și alte acte normative în vigoare ce reglementează raporturile de muncă și alte raporturi nemijlocit legate de acestea se vor aplica în măsura în care nu contravin prezentului cod”. Hotărîrea Parlamentului are un grad inferior oricărei Legi, inclusiv Codului muncii. Clauza numită a rămas în vigoare neschimată și după 19 decembrie 2013.

Apropos, orice stat normal decide oficial asupra Calendarului luat spre utilizare. Pot aduce un exemplu istoric. Se știe, că țarul rus Petru cel Mare a emis un decret, prin care se ordona trecerea obligatorie de la 01 ianuarie 1700 la Calendarul iulian. Deopotrivă obligatoriu și pentru viața statului (laică) și pentru Biserică, care era aproape una singură, cel puțin în partea europeană a Imperiului și ierarh superior al căreia era același Petru - țarul. Eu, unul, nu cunosc dacă există (bănuiesc, nu există) vre-o Lege, Decret etc. din care reiese alegerea de către statul Republica Moldova a Calendarului oficial.

În prezent, în Moldova situația e alta decât în Rusia acum 300 ani. Biserici creștine sînt o duzină, mai sînt și de alte credințe. Dar și o mulțime de atei, de cei care se numesc creștini, dar ”nu-s prea merși la Biserică” etc. Nu mai predomină acel mod de trai patriarhal , care a dispărut multe decenii în urmă. Nu mai trăim acea viață (și țara, și orice localitate) financiară și comercială practic izolată ca șase-șapte decenii în urmă.

Poate că a venit timpul ca și statul numit Republica Moldova să declare prin Lege, Decret etc, respectîndu-se Constituția referitor la competențe, că începînd cu ( să se stabilească ziua concretă) în țară se va folosi, sper, Calendarul Gregorian. Cu particularități, dacă din careva considerente acestea sînt necesare. După cum se vede, cel puțin, din cele expuse mai sus, reiese că prezența particularităților e inevitabilă într-un așa act statal. Dar mai sînt și alte probleme-baltă, care necesită abordare în contextul chestiunii calendaristice destul de particulare pentru țara noastră. Și acest Calendar să fie unul constant pentru orice an. Cu excluderea categorică (și pentru veci vecilor!) din Codul Muncii a clauzei expuse în art.111, alin. (5). Și, firesc, cu anularea fără rezerve a Hotărîrii Parlamentului din 19. 12. 2013.
Aștept opinii pro și/sau contra. Cu o singură rugăminte – numai asupra materiei/temei, reieșind din experiența profesională, de afaceri și percepția personală.

Grigore Furtună, economist emerit, Chișinău, 13 februarie 2014

Commentarii [ 11 ] adaugă comentariu

  1. 2014.02.18 14:10 Ana
    Am impresia ca dl aista nu are ce face...
  2. 2014.02.18 14:11 IOnut
    Aici fara 100 de grame nu este ckar NIMIC!!!
  3. 2014.02.18 14:12 Stela
    Chein nenea a fost la medic?
  4. 2014.02.18 14:16 ion
    Stimata agentie INFOTAG, de ce va sifonati reputatia cu astfel de comentarii si ”economisti emeriti”?
  5. 2014.02.20 10:24 Chirza
    Domnule Furtuna, dumneavoastra in doua cuvine putati sa ne scrieti ce propuneti pe noi?
  6. 2014.02.20 10:25 Leroi
    Aici deja numai medicul poata sa face ceva...
  7. 2014.02.20 10:26 Arcadie
    Idea interesanta, vreau sa stiu pozitia savantilor nostrii.
  8. 2014.02.20 10:27 Virlan
    Cer scuze? nu am inteleg nimic!!!
  9. 2014.02.23 21:33 Alexandru
    Recitiţi atent materialul şi se va shimba părerea. Autorul ne îndeamnă spre disciplină şi reguli constante ,univoce la instituirea sărbătorilor. Problema abordată (bravo redacţiei şi autorului) merită a fi examinată. Susţin părerea d-lui Arcadie.
  10. 2014.02.24 20:36 Sanda
    Într-adevar, numai citind atent articolul poţi intelege opinia originală şi binevenită a autorului, care se cere a fi examinată obligator şi destul de serios, de către autorităţile centrale şi, desigur, cu elaborarea deciziei respective. Cred, că efectul politic, economic, social, cultural şi chiar de sănătate pot avea loc. Cu publicarea acestui material redacţia "a mirosit" actualitatea sugestiilor expuse de autor.
  11. 2014.02.25 18:07 Alexandru
    Prin instituirea,în majoritatea cazurilor,nemotivată,nefondată a zilelor de sărbătoare,statul încurajează trândăvia angajaţilor publici,lenevia elevilor şi studenţilor,beţia şi dezmăţul în rândul populaţiei - demoralizarea societîţii.

adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.