ATRIBUŢIILE DE ÎNAINTARE A CANDIDATULUI LA FUNCŢIA DE DIRECTOR AL SIS VOR REVENI PREŞEDINTELUI

Atribuţiile de înaintare a candidatului la funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) vor reveni Preşedintelui. Potrivit agenţiei INFOTAG, un proiect de lege în acest sens a fost adoptat marţi, în prima lectură, cu voturile majorităţii deputaţilor.

Prezentând documentul, deputatul Partidului Socialiştilor (PSRM), Vasile Bolea, a spus că prin legea din 9 decembrie 2016 în legislație au fost introduse o serie de modificări care au redus semnificativ împuternicirile Președintelui în materie de securitate și apărare.

„Șeful statului a fost lipsit de dreptul de a coordona activitatea SIS, de a monitoriza și de a desemna candidatul la funcţia de director al Serviciului, precum și de a propune demiterea acestuia, să numească adjuncţii și să aprobe componența colegiului SIS”, a reamintit el.

Potrivit deputatului, SIS este un organ al sistemului de securitate a statului, de aceea trebuie supus unui control dublu pentru a asigura un echilibru în coordonarea acțiunilor și luarea deciziilor. Părțile care trebuie să se ocupe de control vor fi Președintele, în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Securitate și comandant suprem al forțelor armate, precum și Parlamentul, în calitate de cel mai înalt organ de stat, care reprezintă poporul.

Deputatul Partidului Democrat (PDM), Vladimir Cebotari, a pus la îndoială oportunitatea de a readuce SIS în subordinea Președintelui, având în vedere că „șeful statului se află sub investigaţie în legătură cu acțiunile în interesul altui stat”.

Colegul său de partid, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, a calificat proiectul drept „o încercare de a transforma SIS într-o filială a serviciilor secrete străine”.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, le-a replicat democraților că, prin aceste schimbări în chestiunea controlului asupra SIS, va fi creat un echilibru și un control mai strict din partea Parlamentului.

„Vom putea elibera definitiv SIS-ul de controlul unui partid și vă asigurăm că nu ne vom ascunde în spatele practicilor europene pentru a le folosi într-o manieră care să servească doar un singur partid, dar nu țara”, a spus el.

Grosu le-a reamintit colegilor PDM că, prin intermediul SIS, profesorii turci au fost expulzați din Moldova și întemnițați în patria lor.

„Vă amintesc şi de mutarea ambasadei noastre în Israel, care a influențat foarte mult securitatea țării noastre, pentru că e vorba despre lumea arabă. Amintiţi-vă şi de cetățenia în schimbul investițiilor, care, la fel, provoacă pagube serioase și ridică semne de întrebare referitor la securitatea noastră și menținerea regimului fără vize cu țările UE. Și nu în ultimul rând, vreau să vă reamintesc de toate schemele legate de regiunea transnistreană, care, la fel, au provocat pagube serioase”, a spus deputatul, criticând aceste acțiuni ale PDM, aflată până nu demult la guvernare.

El consideră că SIS va deveni o structură capabilă să apere țara de uzurpare și influență străină, de aceea, dacă democrații „vor să muncească, atunci să vină în Parlament și să muncească, dar nu să manipuleze opinia publică”.

Parlamentul a votat, de asemenea, pentru revenirea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat în subordinea Președintelui. După intrarea în vigoare a modificărilor adoptate, directorii Serviciilor vor fi numiți prin decretul șefului statului, nu al prim-ministrului.