Press-release
TRANSPARENCY INTERNATIONAL – MOLDOVA PREZINTĂ REZULTATELE SONDAJULUI PRIVIND PERCEPŢIILE ŞI EXPERIENŢELE REPREZENTANŢILOR GOSPODĂRIILOR CASNICE ŞI OAMENILOR DE AFACERI PRIVIND CORUPŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
La 22 aprilie 2008 Transparency International – Moldova (TI - Moldova) a prezentat rezultatele cercetării sociologice asupra percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice (GC) şi oamenilor de afaceri referitoare la corupţia în Republica Moldova. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Planului Preliminar pe Ţară (PPŢ) în sistemul fiscal” cu suportul Academiei pentru Dezvoltare Educaţională, ca parte a programului SCSMCM (implementat în baza acordului de cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională nr. 121-A-00-07-00707). Intervievarea a avut loc în perioada 23 februarie – 10 martie 2008 şi reflectă situaţia pentru ultimele 12 luni.
Scopul cercetării constă în analiza percepţiilor şi experienţelor respondenţilor privind corupţia în diverse instituţii din Republica Moldova, în special în cele şase domenii prioritare ale PPŢ (sistemul judiciar, vamal, fiscal, poliţia, medicina, CCCEC) şi elaborarea propunerilor de remediere a situaţiei. Generalizările şi concluziile rezultate din cercetare sunt următoarele:
• Corupţia este conştientizată drept una din principalele probleme cu care se confruntă businessmanii şi GC. Astfel, reprezentanţii GC plasează corupţia pe locul al treilea în lista a 16 probleme cu care se confruntă, primele două fiind sărăcia şi şomajul înalt. Oamenii de afaceri consideră corupţia a doua după gravitate problemă în desfăşurarea afacerilor (într-o listă de 21 probleme), ea fiind devansată doar de impozitele şi taxele înalte. Circa 84% din reprezentanţii GC şi 66% din businessmani consideră corupţia drept impediment în dezvoltarea ţării.
• Atât reprezentanţii GC, cât şi businessmanii consideră drept cele mai importante cauze ale răspândirii corupţiei în Republica Moldova salariile mici, faptul că persoanele corupte nu sunt trase la răspundere şi că Guvernul nu abordează problema în mod suficient de serios.
• În opinia respondenţilor, cel mai frecvent se recurge la plăţi neoficiale în instituţiile medicale, poliţie, instituţiile de învăţământ şi vamă.
• Circa 39% din reprezentanţii GC şi 53% din businessmanii au plătit neoficial în diverse instituţii şi domenii.
• Instituţiile/domeniile în care se plăteşte neoficial mai des: din reprezentanţii GC care au contactat instituţiile 80,7% au plătit pentru eliberarea vizelor, 57,2% - la vamă, 51,2% - la poliţie, 42,5% - la instituţiile medicale şi 36,3% - la instituţiile de învăţământ. Din businessmanii ce au contactat instituţiile 49,4% au plătit neoficial în medicină, 45,4% - la vamă, 44% - la poliţie, 41% la instituţiile de învăţământ şi 31,9% - la inspectoratele fiscale.
• 5744 lei în instanţele de judecată. La GC mita medie oscilează de la 108 lei plătiţi inspectorilor energetici până la 2489 lei în instanţele de judecată.
• Numărul total al cazurilor de mituire mărturişite de respondenţi în cadrul cercetării este de 1203 (inclusiv 547 cazuri indicate de oamenii de afaceri şi 656 – de reprezentanţii GC), cele mai numeroase cazuri fiind înregistrate în instituţiile de ocrotire a sănătăţii (296), la poliţie (121) şi vamă (105).
• Volumul estimat al plăţilor neoficiale plătite de oamenii de afaceri în 2007 constituie circa 310 mil. lei, cel mai mult plătitndu-se la vamă (66,1 mil.lei), inspectoratele fiscale (36,0 mil. lei), instituţiile medicale (32,3 mil.lei). Reprezentanţii GC au plătit neoficial circa 590 mil.lei, inclusiv în instituţiile medicale (153 mil.lei), vamă (87,5 mil.lei), poliţie (76,9 mil.lei) şi instituţiile de învăţământ (76,5 mil.lei).
• Se observă o contradicţie dintre percepţiile şi experienţele proprii ale respondenţilor. Pe de o parte, când sunt întrebaţi de perceperea situaţiei, respondenţii sunt foarte sceptici (45,4% din reprezentanţii GC şi 35,5% din oamenii de afaceri consideră că pe parcursul ultimelor 12 luni nivelul corupţiei a crescut şi doar 12,2% şi 15,4% din respondenţi - că nivelul corupţiei a scăzut). Pe de altă parte, când sunt întrebaţi despre experienţele proprii, în multe domenii volumul estimat al mitei calculat în baza acestor experienţe scade considerabili.
• Disponibilitatea respondenţilor de a plăti mită este foarte ridicată: 76% din respondenţii GC şi 81% din businessmani fiind puşi în situaţie dificilă sunt, în fond, gata să plătească mită.
• Principalele surse de informare din care respondenţii află despre corupţie sunt televiziunea, radioul şi presa. Cea mai mare parte a respondenţilor - circa 60% din reprezentanţii GC şi 62% din businessmani nu cred deloc şi cred puţin în informaţiile despre corupţie din mass-media.
• 27% din reprezentanţii GC şi 35% din businessmani consideră că sunt familiarizaţi cu implementarea în Republica Moldova a PPŢ, realizat cu suportul financiar al Corporaţiei Provocările Mileniului (SUA). Testarea acestor persoane privind cunoaşterea celor şase domenii prioritare ale PPŢ a arătat că nici un respondent din GC nu a indicat corect aceste domenii şi doar 2 businessmani le-au indicat corect
• Cea mai mare parte a respondenţilor înţeleg impactul negativ al corupţiei asupra dezvoltării societăţii: circa 60% din ambele categorii de respondenţi consideră că sărăcia este o consecinţă a corupţiei.
• Marea parte a respondenţilor (67,9% din reprezentanţii GC şi 76,1% din businessmani) sunt de părere că fenomenul corupţiei va exista întotdeauna, dar poate fi limitat şi redus substanţial, respectiv 19,5% şi 14,2 % din respondenţi consideră că acest flagel nu poate fi combătut.
• Printre cele mai eficiente măsuri de reducere a corupţiei, de rând cu înăsprirea sancţiunilor faţă de cei care dau şi iau mită şi mărirea salariilor, respondenţii au specificat aplicarea normelor de conduită etică în serviciul public, promovarea funcţionarilor în serviciu în funcţie de merit, informarea amplă a populaţiei despre pericolul corupţiei şi controlul declaraţiilor de venit ale funcţionarilor publici.
