Press-release
Istoria Moldovei integrată în istoria Rusiei?
Pe marginea dezbaterii despre manuale de istorie, lansate de Liga tineretului rus din Republica Moldova duminică, 22 noiembrie 2009, la primăria municipiului Chișinău.
La această întrunire s-a pus în discuție ce fel de istorie trebuie predată în Republica Moldova, istoria Moldovei sau istoria românilor. Asociația Istoricilor a fost prezentă la această masă rotundă prin Sergiu Musteață, președinte, Igor Cașu și Virgil Pâslariuc. Dezbaterile au fost moderate de către Igor Tuleanțev, președintele Ligii tineretului rus din Republica Moldova și vice președinte al Congresului asociațiilor rusești din R. Moldova. Printre participanți au fost membri ai comunității rusești locale, liderul Mișcării Ravnopravie Valeri Klimenko, dar și oficialități ai Federației Ruse, precum Maxim Mișcenko – deputat al Dumei de Stat a Rusiei, Alexei Liubțov, președintele organizației Molodaia Gvardia a partidului de guvernămînt Edinnaia Rossia, precum și reprezentanți ai ambasadei Rusiei la Chișinău.
Masa rotundă a început cu prezentarea a trei rapoarte ale membrilor Ligii tineretului rus. Printre tezele principale s-au evidențiat următoarele: din cele mai vechi timpuri Moldova a fost populată de către triburile slave; teritoriul actual al R. Moldova a fost parte componentă a Rusiei Kievene; Rusia ar fi dominat aici până la formarea Țării Moldovei la 1359; de la Ștefan cel Mare, domnii Moldovei ar fi dus o politică permanentă de apropiere de Cnezatul Moscovit și tot ce s-a întâmplat în istoria relațiilor moldo-ruse avea un scop final – acela ca Moldova să devină parte componentă a Rusiei; anul 1812 a constituit un act dezinteresat, progresist, de ”eliberare” a Basarabiei; rolul eminanemente civilizator al Imperiului țarist, care ar fi continuat de către cel sovietic. Printre aceste subiecte și interpretări insolite, menționăm evocarea rolul ”mesianic” a lui Alexei Kosîghin, în ”ridicarea economiei” URSS în general și RSS Moldovenească în mod special în perioada imediat postbelică (sic!).
Referitor la istoria contemporană, Maxim Mișcenko a menționat în alocuțiunea sa că nu trebuie să se insiste asupra represiunilor staliniste, dar asupra a ceea ce a construit puterea sovietică în Moldova, -- industrie, drumuri, apartamente etc. Mai mult, domnia sa l-a elogiat pe Stalin ca mare erou, un model de modestie, invocând faptul că la moartea acestuia averea sa se reducea la o tunică și atât. Avem aici o evocare a unei teze extrem de răspîndită în Rusia putinistă, conform căreia Stalin ar fi fost ”cel mai important manager” al secolului XX-lea. Alți vorbitori au accentuat, de asemenea, numai aspecte pozitive din istoria URSS, neglijând totalmente sau chiar justificând aspectele represive ale regimului sovietic în general, și în fosta RSSM în particular. S-a menționat că defuncta Uniune Sovietică ar fi eliberat Basarabia în 1940 și din nou în 1944 de sub ”jugul româno-fascist”. Unii din membrii marcanți ai comunității rusești aa declarat că istoria URSS era mai ”veridică”, conținea mai multe ”adevăruri” decât istoria românilor care se predă în Republica Moldova după 1991.
La rândul lor, reprezentanții Asociației Istoricilor au combătut tezele sus-menționate și au calificat în timpul mesei rotunde luările de cuvânt ale reprezentanților Rusiei drept un gest de depășire a atribuțiilor lor și de implicare nedisimulată în politica educațională a Republicii Moldova.
Asociația Istoricilor consideră aceste luări de poziție inacceptabile și condamnă imixtiunea reprezentanților Rusiei într-un domeniu care ține de dreptul suveran al unui stat independent. Menționăm de asemenea că asemenea atitudini și declarații ar putea contribui la destabilizarea situației politice din Republica Moldova. Ca reprezentanți ai societății civile, atenționăm organele abilitate din Republica Moldova și organizațiile internaționale să ia act de aceste tentative de imixtiune a Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova.
Asociația Istoricilor din Republica Moldova
Chișinău, 23 noiembrie 2009
