MAIB SOCIAL

Comunicate de presă

REZUMAT DE PRESA „VOX POPULI – SEPTEMBRIE 2014”

17 septembrie, 2014
<mt_str50>

Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova

Rezumat de presă „Vox Populi – septembrie 2014”

Factorii sociali determinanţi ai abstenționismului și calitatea procesului electoral.

Recomandări actorilor participanți la procesul electoral în Republica Moldova

Studiul sociologic „Vox Populi – septembrie 2014”, desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova la comanda Filialei din Chișinău a Institutului Internațional de Monitorizare a Dezvoltării Democrației, Parlamentarismului și Respectării Drepturilor Electorale ale Cetățenilor Statelor Membre ale Adunării Interparlamentare CSI, este dedicat cercetării factorilor sociali care contribuie la diminuarea absenteismului electoral și sporirea calității procesului electoral în Republica Moldova, precum și influenței diferitor caracteristici social-demografice și personale asupra formării orientărilor sociale și politice ale populației.

Cercetările de teren în cadrul sondajului de opinie cu genericul „Abstenționismul și calitatea procesului electoral în Republica Moldova: opinie publică” au fost efectuate în perioada 1-12 septembrie 2014 pe un eşantion de 1191 respondenţi din 76 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de +3,0%.

Rezultate şi consideraţiuni generale ale studiului sociologic:

„Vox Populi – septembrie 2014”

I. Factorii sociali determinanţi ai abstenționismului și aprecierea calităţii şi corectitudinii alegerilor din Republica Moldova

1.Factorii psihologici

  • Doar 2/3 dintre persoanele chestionate sunt de părerea că în Republica Moldova alegerile sunt libere şi corecte. Mai mulţi, 51 la sută, nu sunt de acord cu aceasta, iar 13% nu s-au putut pronunţa în acest sens.
  • 38 la sută dintre respondenţi consideră că fraudele electorale influenţează mult rezultatul final al alegerilor, 26% – foarte mult, fiecare a cincia persoană intervievată – puţin şi doar 3 la sută cred că fraudele electorale nu influenţează deloc rezultatul final al alegerilor.
  • 63% dintre cetățeni consideră că votul lor poate influenţa mult sau foarte mult rezultatul alegerilor, 31 la sută sunt sceptici în această privință, iar 5% de alegători nu și-au format o opinie în problema dată.
  • 2.Factorii mass-media

  • Doar 1/3 dintre intervievați consideră că populaţia Republicii Moldova are acces într-o măsură mare la informaţie, 9 la sută - într-o măsură foarte mare. Totodată, circa o jumătate dintre respondenți sunt de părerea că el este limitat, iar 6 la sută consideră că cetățenii n-au acces deloc la informaţie.
  • Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei este televiziunea – 88%, pe locul doi se situează reţeaua Internet cu 42% , pe locul trei – radioul cu 39%. În continuare, în ordinea clasării, urmează presa scrisă – 29%, familia – 21%, prietenii şi vecinii – 20%, zvonurile şi colegii de serviciu – câte 18%, sondajele de opinie – 10%.
  • Doar fiecare a treia persoană chestionată consideră că mass-media oferă candidaţilor posibilităţi egale de a-şi prezenta programele electorale. 4 din 10 intervievaţi cred că unii candidaţi sunt favorizaţi, 25% – nu ştiu, deoarece nu urmăresc electorala.
  • Respondenţii au precizat, în ce mod au obţinut informaţia privind procedura de votare. 10% dintre ei au fost informaţi la secţia de votare. O parte mult mai mare s-a documentat din mass-media (68%), 13% de alegători au aflat de la rude, vecini. Dintre persoanele, care nu au participat la alegeri, o mare parte a fost informată de rude sau cunoscuţi despre evenimentul în cauză şi doar o mai mică parte dintre ei au aflat despre aceasta la secţia de votare. Dintre cei cu studii superioare cei mai mulţi s-au documentat privind procedura de votare din mass-media (91%).
  • Alte surse de informare despre procedura de votare care au fost nominalizate: organizaţiile neguvernamentale, codul electoral, anunţurile, dar şi informaţiile oferite la locul de muncă.

    3.Factorii culturali

  • Majoritatea celor intervievați (54%) conștientizează că nivelul lor de trai depinde de rezultatul alegerilor. Mai puțini, 4 din 10 persoane, nu împărtăşesc această părere. Ei consideră că nivelul lor de trai puțin sau deloc nu depinde de rezultatul scrutinelor electorale. 7 la sută nu și-au format o opinie în acest sens.
  • 52% dintre cetățeni se hotărăsc înainte de campania electorală cu ce partid să voteze, fiecare al patrulea face o alegere în timpul campaniei electorale, iar 13 la sută se determină cu doar câteva zile înainte de ziua votării sau chiar în această zi.
  • Informaţia privind procedura de votare este destul de bine cunoscută de alegători, 70% din cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 7% nu au fost informaţi, iar 21% au fost informaţi insuficient. Dintre cei care nu au participat la alegeri numărul celor neinformaţi este cu mult mai mare, decât dintre cei activi. Este clar că absenteismul electoral, pasivitatea socială constituie şi un rezultat al neinstruirii cetăţenilor privind procedura de votare şi importanţa, în ansamblu, a alegerilor în viaţa social-politică a ţării.
  • Șapte din zece participanții la sondaj au opinat că este important și foarte important ca în Republica Moldova să se organizeze activităţi de educare civică a alegătorilor. Nu sunt de acord cu acest lucru 17% din respondenți, iar 14 la sută nu s-au putut pronunța la subiect.
  • Referitor la perspectiva introducerii în viitor în buletinul de vot a rubricii „împotriva tuturor”, prevalează numărul respondenţilor care o susţin (42%), cei care o consideră inutilă constituie 34 la sută, iar 24% din cei chestionaţi nu au putut să se pronunţe. Cei care nu doresc să participe la alegeri sunt mult mai hotărâţi în vederea includerii acestei rubrici, decât cei activi. Tinerii şi studenţii foarte des s-au exprimat în favoarea acceptării unei astfel de rubrici (49%).
  • Daca duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la modificarea Constituţiei la capitolul modalitatea de alegere a deputaţilor în Parlamentul ţării, 16% dintre respondenţi ar vota pentru modificarea Constituţiei ce ar permite cetăţenilor noştri alegerea deputaţilor doar în bază de circumscripţii uninominale; 23% s-au pronunţat pentru sistemul mixt de vot; 21% ar vota contra, păstrând intact sistemul actual; 40 la sută nu au putut da un răspuns limpede la întrebarea respectivă.
  • Analizând cele expuse mai sus vom menţiona că marea majoritate a respondenţilor (87%) sesizează importanţa participării a cetăţenilor ţării noastre la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și doar 13 la sută nu s-au putut pronunța asupra acestui subiect extraordinar de important.
  • 4.Factorii economici și calitatea vieţii

  • 89% dintre respondenţi apreciază negativ schimbările care s-au produs pe parcursul ultimilor doi ani în soluţionarea conflictului transnistrean, 83% – în combaterea corupţiei, 69% – în domeniul politicii interne. Cele mai palpitante schimbări au fost sesizate în domeniul ştiinţei - 49%, culturii – 48%, educaţiei – 42% şi în sfera economică a orașului – 41%, în domeniul politicii externe - 38%.
  • Nominalizăm problemele de care cel mai des populaţia este îngrijorată: creşterea preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice (59%), salariile şi pensiile mici (49%) şi corupţia funcţionarilor de toate nivelurile (31%). Anume problemele respective formează clasamentul primelor trei poziţii, conform numărului de respondenţi care le-au evidenţiat. La fel, o problemă extrem de importantă este şomajul. Aproape 1/4 din persoanele chestionate (27%) sunt preocupate, într-o anumită măsură, de dificultăţile găsirii unui loc de muncă sau de eventualitatea pierderii acestuia. Pentru 6% din cetăţenii intervievaţi această problemă este de prioritate. Problema şomajului este mai actuală în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor. Pe poziţia a cincia s-a situat îngrijorarea privind viitorul copiilor, 19% din cei chestionaţi au menţionat-o în calitate de problemă. Toate celelalte probleme ale vieţii au fost menţionate mult mai rar.
  • 17% din populaţie este alarmată de câte expulzarea gasterbaiterilor moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă, 16% – de blocarea exporturilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse, 12% – de criminalitate, încălcarea drepturilor omului, 11% – de emigrarea în masă a cetăţenilor peste hotarele ţării și de eventualitatea suspendării furnizării gazelor din Rusia, 9% – de boli şi posibilele epidemii, 8% – de tensionarea relaţiilor interetnice din republică şi funcţionarea limbilor, 7% – de pericolul ca protestele opoziţiei să nu declanşeze ciocniri violente de stradă și de evenimentele din Ucraina, 6% – de pierderea independenţii Republicii Moldova, 5% - de calamități naturale, câte 3% – de pierderea regiunii transnistrene și de referendumul consultativ desfășurat în Găgăuzia.

  • 35% din cei intervievaţi nu au venituri suficiente disponibile nici pentru a acoperi strictul necesar, 37% dintre ei reuşesc să se descurce. 19% consideră că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu le permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 8% din respondenţi reuşesc să procure și unele bunuri costisitoare, dar cu anumite sacrificii de alt ordin. Doar 1 la sută din cei chestionaţi își permit să cumpere tot ce le trebuie, fără ca să se limiteze în ceva.
  • 4 din 10 respondenţi susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum un an, 11% o apreciază mai bună, iar 45% n-au sesizat nici un fel de schimbări.
  • Circa ¼ dintre respondenţi nu este în stare să răspundă dacă este sau nu mulţumită de modul de viaţă. Prevalează acei care nu sunt satisfăcuţi de viață lor – 50% şi doar fiecare a cincia persoană a notat că este mai mult sau mai puţin mulţumită de felul cum trăieşte. Persoanele tinere instruite, cele cu o situaţie materială bună, apreciază mai înalt nivelul propriu de viaţă.
  • 5.Factorul Proiecţii pe viitor

  • Respondenţilor li s-a propus o întrebare de pronostic cu privire la caracterul modificărilor situaţiei economice a propriei familii peste un an de zile. Aproape fiecare a patra persoană (27%) consideră că peste un an familia ei va trăi mai bine, 5% – mult mai bine. Totodată, 21% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile lor o vor duce mai rău, 15% – foarte rău. Deşi o treime dintre respondenţi (33%) n-a fost în stare să răspundă clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor peste un an, totuşi în rândul celor care au răspuns cu certitudine se observă un număr impunător de persoane optimiste.
  • Opiniile populației privind schimbarea condiţiilor de viaţă pentru familiile lor, în cazul în care Republica Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene, s-au împărțit aproximativ în mod egal. 39% consideră că ele se vor îmbunătăți, 38% – că se vor înrăutăți. O parte considerabilă dintre intervievați nu s-a putut pronunța în acest sens.
  • Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic cu privire la schimbarea vieţii în Republica Moldova peste 2 ani. 44% speră la o viaţa mai bună, aproape fiecare a doua persoană (17%) este de părere că viaţa în Republica Moldova peste 2 ani va fi puţin mai rea, 16% – foarte rea. Fiecare al cincilea intervievat nu s-a putut pronunța în acest sens.
  • 6.Factorii politici

  • Majoritatea respondenţilor (56%) consideră că evenimentele din interiorul ţării se desfăşoară într-o direcţie incorectă, 31% sau aproape fiecare a treia persoană – într-o direcţie corectă, alte 14% – nu ştiu. O asemenea distribuire a răspunsurilor denotă mai degrabă o atitudine negativă privind direcţia de dezvoltare pentru care pledează autorităţile Republicii Moldova.
  • 60% din populaţie consideră că reformele din ţara noastră nu sunt eficiente şi doar circa 1/4 (27%) le apreciază pozitiv. Este destul de mare procentul celor care n-au fost în stare să dea un răspuns concret (13%).
  • Doar 1\3 dintre cetăţeni (32%) consideră că reformele efectuate în ţară contribuie într-o măsură mare sau foarte mare la dezvoltarea democraţiei, 48% sunt de părere că reformele nu înlesnesc evoluţia acesteia, iar circa 1/5 nu şi-a format punctul de vedere la subiectul respectiv.
  • Cercetarea a confirmat din nou nivelul scăzut de încredere a populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 66% din respondenţi (respectiv 24% şi 42%). Nu au încredere în lăcaşele sfinte 9% din cei chestionaţi.
  • Pe locul doi la acest compartiment s-a plasat presa. Cred în cuvântul scris 46% din cei intervievaţi (6% au încredere totală şi 40% – într-o anumită măsură). Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală. Au confirmat acest lucru 39% din respondenţi, dintre care 5% au încredere totală, iar ceilalţi 34% – într-o anumită măsură.

    Pe locul patru se află Guvernul. Susţin acest deziderat 32% din respondenţi, dintre care doar 5% au încredere totală, iar ceilalţi 27% – într-o anumită măsură.

    29% din populaţie au încredere în armată, 26% – în Comisia Electorală Centrală și în sindicate, 25% – în Parlamentul ţării, 22% - în organizaţiile internaţionale cu sediul în RM, 21% – sistemul bancar şi organizaţiile neguvernamentale, 19% – în poliţie, 17% - în Preşedintele ţării. Cea mai mică încredere a populaţiei le revine partidelor politice (14%) – justiţiei (13%) şi patronatelor (12%). În contextul dat, vom menţiona că partidele politice şi justiţia inspiră încredere doar într-o anumită măsură – situaţie alarmantă pentru societatea moldovenească, totodată, aproape nimeni nu şi-a exprimat încrederea totală în ele.

  • Rezultatele studiului ne demonstrează şi de această dată că interesul faţă de politică în rândul locuitorilor din ţară continuă să fie destul de scăzut. Doar 32% din cei chestionaţi au menţionat că sunt interesaţi de politică, 10% – sunt foarte interesaţi, 46% – puţin se interesează de politică, iar alte 9% – nu se interesează nicidecum. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este cu mult mai avansat, decât al celor interesaţi.
  • Doar 15% dintre intervievaţi sunt de părerea că în Republica Moldova nimănui nu-i este frică să-şi exprime deschis convingerile politice, 22% au opinat că majorităţii îi este frică, 31 % – că multora le este frică, 20% – că unora le este frică, 12% dintre respondenţi nu şi-au creat o opinie în acest sens.
  • În procesul cercetării, a fost surprinzător de a stabili şi numele liderilor politici din ţară, cărora populaţia le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată tranşant ca de fiecare dată. Cel mai mare număr de voturi a acumulat şi de această dată Vladimir Voronin – 22,6%, Iurie Leancă – 16,9%, Vlad Filat – 11,4%, Dorin Chirtoacă – 8,7%, Igor Dodon – 8,5%, Marian Lupu – 5,1%, după care urmează Renato Usatîi cu 3,8%, Igor Corman – 2,3%, Mihai Ghimpu - 2,2%, Sergiu Mocanu – 1,8%. Pentru alţi politicieni (Alexandru Tănase, Nicolae Chirtoacă, Nicolae Timofti, Iurie Muntean, Vlad Plahotniuc, Alexandru Oleinic, Valeriu Munteanu, Grigore Petrenco, Gheorghe Sima, Mihai Godea ș.a.) au optat mai puţin de 1% din respondenţi. Cel mai frecvent răspuns înregistrat la întrebarea privind credibilitatea politică a fost nu am încredere în nimeni – 42,3% din respondenţi. E o problemă cu mai multe necunoscute care trebuie abordată cu multă grijă şi seriozitate de către politicienii noştri în preajma alegerilor parlamentare.
  • Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere faţă de politicienii, incluşi în lista din faţa lor. Nici unul din liderii politici nu se bucură de încrederea majorităţii populaţiei. Analiza indicatorului respectiv în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang a demonstrat că aici se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă – 40% din respondenţi (respectiv 12% au încredere totală şi 28% – într-o anumită măsură). În preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, au încredere 32% (respectiv 12% şi 20%) din cei intervievaţi. Continuă să rămână în top primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, de care îşi leagă speranţele într-un viitor mai bun 30% din populaţie (6% au încredere totală, 24% – într-o anumită măsură). În preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, au încredere 29% (respectiv 4% şi 25%). În Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, au încredere 25% (3% – totală şi 22% – într-o anumită măsură). În preşedintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, au încredere 21% din cei intervievați (6% – totală şi 15% – într-o anumită măsură).
  • Urmează preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, în care au încredere 20% de respondenţi (respectiv 5% şi 15%). În raport cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, și cu preşedintele Partidului Nostru, Renato Usatâi, acest indicator constituie 17%. În Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofte, și în liderul Mişcării Popular Anti-mafie, Sergiu Mocanu, au încredere câte 15%. Clasamentul încrederii politice îl continuă alte personalităţi politice din ţară: Iurie Munteanu cu 12%, Alexandru Oleinic – 10%, Mihai Godea, Alexadru Tănase, Nicolae Chirtoacă – cu câte 7%, Valeriu Munteanu, Vlad Plahotniuc, Gheorghe Sima și Ion Hadârcă au acumulat câte 6% de încredere din partea celor intervievaţi. Alţi lideri politici au fost nominalizaţi de mai puţin de 6% din respondenţi.

  • Referitor la partide. În ţară nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Comuniştilor – 34% din respondenţi confirmă acest lucru. Indicatorul pentru celelalte partide constituie: 28% pentru Partidul Liberal Democrat, 24% – pentru Partidul Democrat, 18% – pentru Partidul Liberal, 16% – pentru Partidul Socialiştilor, 14% – pentru Partidul Nostru, 13% – pentru Mişcarea Populară Antimafie, 9% – pentru Partidul Liberal Reformator, câte 7% – pentru Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular din Republica Moldova și pentru Partidul Social-Democrat, câte 6% – pentru Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Muncii şi Partidul Acţiunea Democratică. Celelalte partide au fost creditate sub 5% din voturile electorilor.
  • Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci ar merge cu siguranţă la votare 54% din respondenţi; probabil, se vor prezenta – 29%, nu se vor prezenta – 6%, sunt siguri că nu vor merge la scrutin 5%, nu s-au determinat – 7% din cei chestionaţi. Aceste date reflectă tendinţa de participare, destul de mică, la alegerile în organele puterii.
  • O altă problemă care ar trebui să ne pună de gardă: dacă în duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, o mare parte din respondenţi (25%) nu ştiu cu cine să voteze. Alte 6% nu au dat un răspuns concret. Prin urmare, aproximativ fiecare a treia persoană intervievată n-ar putea face o alegere întemeiată. Pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 23,2% dintre persoanele intervievate, pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova – 13,9%, Partidul Democrat din Moldova – 7,8%, Partidul Liberal – 6,9%, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 6,6%, Partidul Nostru (Blocul Renato Usatâi) – 3,5%, Mişcarea Populară Antimafie – 1,7%, alt partid / candidat independent – 5,4%.
  • Dintre respondenţii, care împărtăşesc anumite convingeri politice, cei mai mulţi au pledat în favoarea Partidului Comuniştilor – 33,6%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 20,1%, Partidul Democrat din Moldova – 11,3%, Partidul Liberal – 10,0%, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 9,6%, Partidul Nostru (Blocul Renato Usatâi) – 5,1%, Mişcarea Populară Antimafie – 2,5%, alt partid / candidat independent – 7,8%.
  • Majoritatea populaţiei (55%) ţării crede că e necesar ca Republica Moldova să existe ca stat unitar, 14% opinează ca Republica Moldova să devină un stat federativ şi doar 8 la sută pledează pentru confederaţie. Circa 1/4 nu s-a putut pronunţa asupra formei de organizare statală a Republicii Moldova.
  • 45% din respondenţi consideră că cea mai adecvată forma de guvernământ pentru Republica Moldova este republica prezidențială, mai puţini, 23%, opinează în favoarea republicii parlamentare, iar 13 la sută se pronunţă pentru republica semiprezidențială. Vă mai informăm că fiecare a cincia persoană intervievată nu are o părere în acest sens.
  • E necesar de menționat că numărul populației, care apreciază pozitiv activitatea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, depășește aproximativ de 2 ori pe cel ce nu este satisfăcut de activitatea acesteia ( respectiv 42% și 22%). În acelaşi timp peste 1/3 dintre intervievați n-au putut să se pronunțe la această temă.
  • II. Recomandări actorilor – participanți la procesul electoral în Republica Moldova

    Recomandări la nivel legislativ

    1.Adoptarea și implementarea cât mai curând posibil a Legii privind finanțarea partidelor.

    2.Includerea în bugetele locale a unui compartiment aparte privind finanțarea pregătirii atributicii electorale (cabine, urne, safeuri etc.), reparația drumurilor, construcția pandusurilor şi amenajarea secțiilor de votare în anii alegerilor.

    3.Revizuirea Codului Penal în scopul înăspririi pedepselor pentru concurenţii electorali care încalcă prevederile legislaţiei electorale, cât şi pentru alegatorii care şi-au vândut votul.

    Recomandări la nivel executiv

    1. Promovarea transformărilor necesare pentru ridicarea bunăstării oamenilor şi realizarea reformelor social-economice eficiente, înlăturarea imixtiunilor factorului politico-administrativ în procesul electoral şi asigurarea alegerilor libere şi corecte.

    2. Autorităţile publice, la nivel local şi central, trebuie să implementeze prevederile lor programatice în domeniul politicilor sociale şi economice în mod coerent, axate pe necesităţile prioritare ale oamenilor: asigurarea cu salarii decente, susţinerea prioritară a educaţiei şi asistenţei medicale calitative.

    3. Crearea de noi locuri de muncă, asigurarea securităţii umane şi a drepturilor omului.

    4. De introdus în instituţiile de învăţământ un curs de educaţie civică, în care să se regăsească normele democratice de participare în procesele de administrare a afacerilor publice.

    Recomandări pentru concurenții electorali – liderii de partide:

    1. Concurenţii electorali trebuie să convingă alegătorii printr-un mesaj concret și un program social, în care să fie menționate și argumentate mecanismele concrete de realizare a acestuia.

    2. Să utilizeze mai activ mijloacele moderne de comunicare interactivă cu electoratul, în special, internetul.

    3. Să-şi revadă programele electorale şi să întreprindă măsuri eficiente pentru a exclude votul etnic.

    4. Să desfăşoare activităţi permanente cu electoratul.

    Recomandări pentru Comisia Electorală Centrală

    1. Implementarea Registrului electronic al alegătorilor în cooperare cu autorităţile administraţiei publice,

    instruirea și certificarea funcționarilor electorali.

    2. Instruirea și certificarea specialiştilor responsabili de administrarea Registrului electronic al alegătorilor.

    3. Elaborarea, aprobarea și editarea recomandărilor și instrucțiunilor metodice privind folosirea banilor publici de către partidele politice în baza Legii privind finanţarea partidelor politice.

    4. Elaborarea și editarea unui Ghid în ajutorul observatorilor naționali și internaționali.

    Recomandări pentru organizaţiile nonguvernamentale

    1. Elaborarea, promovarea și implementarea unor programe de educație civică a alegătorilor. Accentul principal: de specificat importanța fiecărui vot a diferitor categorii de alegători cum ar fi:

    Tineretul,

    Pensionarii,

    Persoanele cu diverse dizabilităţi,

    Diferite grupări etnice.

    Recomandări pentru instituțiile de învățământ și cercetare științifică:

    1. Liceele și instituțiile de învățământ superior să acorde o atenție sporită formării culturii politice a tinerilor prin organizarea concursurilor, disputelor, discuțiilor, a unor cursuri etc. privind importanța fiecărui vot și a participării la vot.

    2. Instituţiile de cercetare ştiinţifică în domeniul sociologiei, economiei, ştiinţelor politice trebuie să elaboreze studii complexe, comparate, care imparţial să analizeze priorităţile vectorului de dezvoltare socioeconomică a Republicii Moldova în cazul:

    - direcţiei Vest;

    - direcţiei Est.

    - elaborarea unui sistem de indicatori care ar reflecta aspectele cantitative și calitative ale alegerilor.

    3. Instituţiile de cercetare sociologică, în perioada campaniilor electorale, trebuie să-şi orienteze activitatea spre analiza programelor electorale ale partidelor politice, perceperea de către populaţie a acestor programe, explicarea cauzelor de nerealizare a acestor programe şi nu doar să prezinte sondaje electorale de moment.

    4. Comunitatea ştiinţifică trebuie să elaboreze metodologii pentru studierea factorilor care influenţează activismul electoral, să desfăşoare cercetări sociologice periodice, în cadrul cărora să stabilească motivaţia cetăţenilor de a participa la scrutine şi evoluţia acesteia și să înainteze recomandări pentru organele de resort.

    Recomandări pentru instituţiile mass-media

    1. Instituţiile publice și private mass-media să ofere timp egal concurenţilor electorali pentru dezbateri electorale.

    2. Instituţiile private mass-media să ofere concurenţilor electorali spaţiu pentru publicitate electorală la preţuri rezonabile.

    3. Să nu oglindească tendenţios campaniile electorale.

    4. Este necesar ca unele partide să-şi revadă programele electorale şi să întreprindă măsuri eficiente pentru a exclude votul etnic, să desfăşoare activităţi permanente în direcţia respectivă.

    5. Consiliul Coordonator al Audiovizualului să aplice sancţiuni dure în cazul efectuării partizanatului politic. E ştiut că lipsa de informare conduce la ignoranţă, apatie socială şi nihilism politic. Să completăm şi acest gol!

    7. Mediatizarea intensivă şi corectă a proceselor politice este necesară nu numai în campaniile electorale, dar şi în viaţa de toate zilele, să antrenăm în acest proces toate mijloacele de comunicare mediatică: presa scrisă,electronică, televiziunile, internetul, multimedia, telefonia mobilă şi publicitatea stradală.

    adaugă comentariu

    adaugă comentariu

    • nume
    • email
    • mesaj
    Multumim!
    Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.

    Для просмотра содержимого этого блока Вам необходимо установить flash-player