COMUNICAT DE PRESĂ

„Vox Populi – ianuarie 2016”

Anul 2015 – în opinia populaţiei din Republica Moldova

Studiul sociologic „Anul 2015 – in opinia populatiei din Republica Moldova”, initiat si desfasurat de Asociatia Sociologilor si Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetarii interdependentei proceselor economice, politice si sociale din tara, precum si a influentei diferitor caracteristici social-demografice si personale asupra formarii orientarilor sociale si politice ale populatiei.

Cercetarile de teren, in cadrul sondajului „Anul 2015 – in opinia populatiei din Republica Moldova”, au fost efectuate in perioada 08-16 ianuarie 2016, pe un esantion de 1191 respondenti din 79 de localitati, reprezentativ pentru populatia adulta a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreana, cu o eroare maximala de + 3,0%

Rezultate si consideratiuni generale ale studiului sociologic: „Vox Populi – ianuarie 2016”

. Fiecare respondent a fost rugat sa numeasca cate 3 evenimente semnificative ale anului 2015. Astfel, evenimentul politic nr.1 al anului 2015 este considerat de populatie jaful secolului si pasivitatea autoritatilor statului fata de recuperarea banilor furati – 40%. Urmeaza manifestarile de protest din intreaga tara impotriva coruptiei si a furtului din sistemul bancar – 23%; constituirea Platformei „DA”, Marea Adunare Nationala din 6 septembrie 2015, crearea Partidului Platforma „DA” – 20%; protestele organizate de Partidul Socialistilor si Partidul Nostru, crearea oraselului Victoriei – 18%; alegerile locale 2015 – 16%; manifestari, evenimente din domeniile culturii si stiintei – 15%; tragedia de la „Colectiv”, Bucure.ti, Romania, caderea Guvernului Ponta – 14%; criza politica, autoritati fara autoritate, caderea guvernelor si aliantelor – 14%; lupta cu coruptia in Republica Moldova – 14%; criza economica, lipsa finantarii externe, scaderea drastica a remitentilor – 12%; atentatele teroriste din Franta, razboiul declansat de Statul Islamic – 12%; deplasarea fara vize in spatiul european – 10%; relansarea Unirii cu Romania – 8%; fluxul de migranti in tarile Uniunii Europene si riscurile acestea pentru Republica Moldova – 7%; situatia din PLDM – 7%; constituirea Platformei Social-Democrate „Pentru Moldova” – 7%; arestarea lui Grigore Petrenco si a adeptilor lui – 4%; initierea Referendumului de alegere directa a Presedintelui RM (completarea listelor) – 4%; situatia din PCRM – 3%; lupta cu terorismul in Republica Moldova, arestarea teroristilor din Chisinau si Balti – 2%; alte evenimente – 5%.

. Respondentilor li s-a propus sa evalueze cum a fost pentru ei anul 2015, comparativ cu anul 2014. Astfel, 6 din 10 respondenti au mentionat ca anul 2015 a fost mai greu pentru ei decat 2014; circa o treime (31%) din cei chestionati n-a sesizat nici un fel de schimbari; doar 8 la suta au specificat ca anul 2015 a fost mai usor decat cel precedent. Indicele de apreciere pozitiva a rezultatelor pe anul 2015 este in crestere la populatia urbana si la cei tineri, respectiv 12 si 16%.

. Respondentilor li s-a propus o intrebare de pronostic cu privire la caracterul modificarilor situatiei economice a propriei familii peste un an de zile. Aproape fiecare a cincia persoana (21%) considera ca peste un an familia ei va trai mai bine, 13% – mult mai bine. Totodata, 23% din cei chestionati sunt de parere ca familiile lor o vor duce mai rau, 14% – foarte rau. Desi circa o treime din respondenti n-a fost in stare sa raspunda clar la intrebarea privind modul in care se va schimba viata familiilor lor peste un an, totusi in randul celor care au raspuns cu certitudine se observa un numar impunator de persoane optimiste.

. Rezultatele studiului ne demonstreaza si de aceasta data ca interesul fata de politica in randul locuitorilor din tara continua sa fie destul de scazut. 29 la suta din cei chestionati au mentionat ca sunt interesati de politica, 6% – sunt foarte interesati, circa 1/2 (49%) – putin interesati de politica, iar alte 14% dintre cetateni – nu se intereseaza deloc. Prin urmare, numarul persoanelor care nu se intereseaza de politica este cu mult mai mare, decat al celor interesati.

. In procesul de cercetare ne-am propus sa stabilim si numele liderilor politici din tara, carora populatia le acorda cea mai mare incredere. Intrebarea a fost formulata deschis. Cel mai frecvent raspuns la intrebarea privind credibilitatea politica a fost „nu am incredere in nimeni” – 40,7% din respondenti. Totodata, la compartimentul incredere lider a devenit, conform numarului de voturi, Igor Dodon cu 15,2% de simpatizanti, dupa care urmeaza Renato Usatii – cu 14,9%, Maia Sandu – cu 9,4%, Andrei Nastase – cu 8,0%, Iurie Leanca – cu 7,4%, Vladimir Voronin – cu 7,1%, Ion Sturza – cu 6,4%, Nicolae Timofti – cu 5,9%, Marian Lupu – cu 4,1%, Dorin Chirtoaca – cu 3,6%, Adrian Candu – cu 2,7%, Alexandru Oleinic – cu 2,5%, Igor Bo.an – cu 2,1%, Mihai Ghimpu – cu 1,8%, Oazu Nantoi – cu 1,5%, Valeriu Strelet si Sergiu Mocanu – cu cate 1% fiecare. Pentru alti politicieni au optat mai putin de 1% din respondenti.

 Rezultatele studiului demonstrează că 88% dintre respondenţi optează pentru alegerea directă a Preşedintelui ţării şi doar 7 la sută se pronunţă ca el să fie investit de către Parlamentul Republicii Moldova. 5% dintre persoanele chestionate nu au putut da un răspuns limpede la această întrebare.

 Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de Preşedinte al Republicii Moldova, 17,1% din cei chestionaţi ar vota cu Igor Dodon, 16,4% – cu Renato Usatâi, 8,9% – cu Maia Sandu, 7,7% – cu Vladimir Voronin, 7,1% – cu Iurie Leancă, 6,5% – cu Andrei Năstase, 6,3% – cu Marian Lupu, 5,1% – cu Dorin Chirtoacă, 4,8% – cu Ion Sturza, 3,2% – cu Adrian Candu, 2,9% - cu Alexandru Oleinic, 2,2% – cu Mihai Ghimpu, 1,9% – cu Oazu Nantoi, 1,6% – cu Zinaida Greceanîi, 1,1% – cu Sergiu Mocanu, alt politician (Igor Botan, Nicolae Chirtoacă, Valeriu Streleț, Nicolae Timofti, Valentin Dolganiuc, Oleg Brega, Alexandru Tănase, Vlad Filat, Valeriu Ghiletchi, Veaceslav Untilă, un candidat independent) – 7,2%. Dar majoritatea celor intervievaţi (56%) n-a fost în stare să facă alegerea unui lider potrivit pentru funcţia supremă din stat. E vorba de o dezbinare profundă, dar şi de ignoranţă într-o societate care se vrea prosperă.

 Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci ar merge cu siguranţă la votare 44% din respondenţi; probabil că se vor prezenta – 36%; nu se vor prezenta – 6%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 6%; nu s-au determinat alte 8% din cei chestionaţi. Aceste date reflectă o tendinţă, destul de redusă, de participare la alegerile în organele puterii.

 altă problemă care ar trebui să ne facă atenţi: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare fiecare a cincia persoană (20,1%) dintre cele intervievate nu ştiu cu cine să voteze, alte 8% nu vor participa la vot. Prin urmare, aproximativ fiecare al patrulea cetăţean al ţării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Pentru Partidul Socialiştilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 16,9% dintre persoanele intervievate, pentru „Partidul Nostru” – 14,8%, pentru Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 9,1%, pentru Partidul Popular European – 6,5%, pentru Partidul Democrat din Moldova – 6,3%, pentru Partidul Liberal – 5,9%, pentru Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 5,2%, pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova – 2,2 %, pentru Partidul Popular din Republica Moldova – 1,7%, pentru Partidul Național Liberal – 1,1%, pentru Partidul Mişcarea Populară Antimafie – 0,6%, pentru un alt partid / candidat independent – 2,0 %.

 Doar fiecare al patrulea respondent apreciază negativ faptul desfăşurării în 2016 a unor eventuale alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Majoritatea absolută (65%) apreciază evenimentul respectiv pozitiv, iar 12% nu şi-au format o opinie în acest sens.

 Opţiunile respondenţilor privind integrarea în Uniunea Europeană şi în Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 38% dintre respondenţi optează pentru Uniunea Europeană, iar 40% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică. Aproximativ, fiecare a cincia persoană intervievată n-a fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum cu privire la direcţia de dezvoltare a ţării noastre.

 În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim şi numele liderilor politici din ţară, activitatea cărora a impresionat cel mai mult populaţia pe parcursul anului 2015. Întrebarea a fost formulată deschis. Astfel, în anul trecut cel mai mult i-a impresionat pe respondenţi activitatea, dar şi tragismul situaţiei politicianului Vlad Filat – 42%. Urmează: Andrei Năstase – 31%; Maia Sandu – 29%; Nicolae Timofte – 17%; Ion Sturza – 16%; Igor Dodon – 15%; Renato Usatîi – 14%; Vlad Plahotniuc – 9%; Dorin Drăguțanu – 8%; Ilan Șor – 7%; Iurie Leancă – 5%; Dorin Chirtoacă – 3%; Irina Vlah – 2%; Alexandru Oleinic – 2%; Vitalia Pavlicenco – 1%; Vadim Crasnoselski – 0,5%; alţi politicieni – 1,1%.