VOX POPULI – MARTIE 2018 „INTERNETUL ȘI PROCESUL ELECTORAL DIN REPUBLICA MOLDOVA”

Studiul sociologic Vox Populi – martie 2018 „Internetul și procesul electoral din Republica Moldova”, iniţiat de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI şi desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetării factorilor sociali cu impact asupra comportamentului electoral al cetățenilor, precum şi a interdependenţei proceselor economice, politice și sociale în țară.

Cercetările de teren, în cadrul sondajului Vox Populi – martie 2018 „Internetul și procesul electoral din Republica Moldova”, au fost efectuate în perioada 15-28 martie 2018, pe un eşantion de 1197 respondenţi, din 79 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%. Rezultate și considerațiuni generale ale studiului sociologic: „Vox Populi –martie 2018” Scopul cercetării: determinarea impactului utilizării surselor electronice de informare și comunicare asupra participării și opțiunilor electorale a cetățenilor din Republica Moldova.

Obiective cercetării: analiza istoriografică a principalelor elaborări la temă realizate de cercetători din Republica Moldova şi din străinătate; examinarea practicilor internaţionale de utilizare a internetului în campaniilor electorale prin determinarea generalului şi identificarea particularului cu scopul formulării de propuneri în vederea ajustării practicilor naţionale la cele internaţionale; evaluarea dinamicii şi particularităţilor utilizării internetului în campaniile electorale în scopul determinării tendinţelor în ratele de participare; identificarea factorilor sociali care condiționează utilizarea internetului de către populaţia cu drept de vot din Republica Moldova; analiza modalităților de reflectare în mass-media a procesului electoral; elaborarea recomandărilor privind eficientizarea utilizării surselor electronice în campaniile electorale din Republica Moldova ş.a.

Ipoteze: Cetățeni cu drept de vot din Republica Moldova care utilizează internetul pentru a se informa, au o atitudine specifică faţă de sfera politică, mai ales faţă de campaniile electorale. Cu ocazia alagerilor parlamentare acest segment are aştepări specifice în legătură cu candidaţii electorali, care sunt comparate cu idealurile lor.

Pentru maximalizarea rezultatelor la alegeri actorii politici trebuie neapărat să ia în considerație nevoile specifice ale acestui segment de votanți, ori procentul de prezenţă la urnele de vot se va reduce. Pentru atingerea acestui scop este nevoie neapărat de a identifica atitudinile actuale ale votanților faţă de situaţia politică actuală precum şi faţă de actualii actori politici.

Grijile populației. Problemele care alarmează cel mai mult populația sunt următoarele:

Prețurile înalte la produse alimentare și servicii comunale – 38%; nivel scăzut de trai, sărăcia, lipsa banilor – 31%, corupția funcționarilor de toate nivelurile – 22%.

Aceste subiecte s-au plasat pe primele trei poziții, conform răspunsurilor intervievaților noștri. Pe poziția a patra, potrivit clasificării problemelor populației, se află șomajul, lipsa locurilor de muncă atractive – 20%. Toate celelalte subiecte au fost menționate mai rar. 19% din respondenți sunt îngrijorați de situația politică din țară, certurile interminabile intre politicieni, divergențele în activitatea opoziției extraparlamentare. 13% – de viitorul copiilor, neîncrederea în ziua de mâine. 9% - de emigrarea masivă a populației, în deosebi a tinerilor. Tot 9% sunt îngrigorați de situația criminogenă din țară. 8% - de posibilitatea pierderii independenței Republicii Moldova, tensionarea relațiilor cu Transnistria, relațiile interetnice, funcționarea limbilor. 5% - de situația ecologică, rîul Nistru, starea sanitară a localităților. 3% au menționat probleme de sănătate, situația din medicină, învățământ, reforme ineficiente, sistemul de pensionare incorect, blocarea activității Președintelui Republicii Moldova.

Mass-media. Sursa cea mai importantă de informare a populației este televiziunea – 74%, pe locul doi se situează rețeaua Internet cu 65% , pe locul trei – familia cu 34%. În continuare, urmează radioul cu 32%, presa scrisă cu 28%, prietenii și vecinii – 26%, colegii de serviciu – 20%. 84% din respondenți au menționat că privesc televizorul cel puțin de cîteva ori pe săptămână. Dintre aceștia, 68% privesc televizorul în fiecare zi. Internetul este utilizat cel puțin de cîteva ori pe săptămână de 82% din respondenți, iar dintre aceștia 61% îl utilizează în fiecare zi. 50% din respondenți au menționat că ascultă radioul cel puțin de cîteva ori pe săptămână. Citesc cărți săptămânal 35% din respondenți, iar ziare – 28% din respondenți. Observăm că respondenții tot mai puțin preferă să procure ziare, informându-se de la televizor și din presa electronică.

Fiind întrebați despre tipul surselor de la care se informează mai mult în cadrul campaniilor
electorale din Republica Moldova, 69% au menționat programe de știri TV (televiziunea), 42% - site-uri de internet, blog-uri (internetul), 29% - talk-show-uri, emisiuni de analiză, 29% - știri și emisiuni radio (radioul), 25% - ziarele, iar 10% nu se informează.

Peste 1/3 din respondenți (37%) au menționat că utilizează internetul zilnic pentru a se informa. 47% din respondenți se informează din internet între 1 și 6 zile pe săptămână. Nu au dat un răspuns concret la această întrebare 5% din respondenți.

Când vorbim despre rețelele sociale, cea mai populară rețea menționată de către respondenți este Facebook (32,6%). Alți 29,8% respondenți au menționat că utilizează pentru a se informa despre situația sociopolitică din țară rețeaua Odnoklassniki. Rețelele sociale mai puțin populare sunt Vkontakte (4,1%) și Twitter (1%). În același timp, 23,6% din respondenți au menționat că nu utilizează rețelele sociale, iar 8,9% nu au știut sau au refuzat să răspundă.

Fiind întrebați despre gradul de atenție acordat știrilor din internet cu privire la viața politică, 24,8% au menționat că le oferă o atenție sporită (multă sau foarte multă). 37,6% - o oarecare atenție; 33,2% - puțin sau deloc. Nu au știut să răspundă la întrebare 4,4% din respondenți.

Atunci când utilizează internetul, 43% din respondenți acordă multă sau foarte multă atenție știrilor despre sănătate și educație, 41% - situației politice din țară, 38% - știrilor cu caracter social, 36% - emisiunilor distractive, 32% - știrilor despre situația economică din țară, 25% - știrilor externe, 22% - știrilor despre localitatea natală, 20% - știrilor despre artă și cultură, 17% - știință și tehnologii, 15% - știrilor sportive, 13% - știrilor despre activitatea organelor administrative centrale, 12% - știrilor despre activitatea organelor administrative locale. 9 la sută din cei intervievaţi n-au fost în stare să dea explicaţii plauzibile la tema discutată.

Doar 4 din 10 intervievați consideră că populația Republicii Moldova are acces într-o măsură mare la informație, 13 la sută - într-o măsură foarte mare. Totodată 39% dintre respondenți sunt de părerea că el este limitat, iar 5 la sută consideră că cetățenii n-au acces deloc la informație. 5% dintre cei intervievațin-au fost în stare să se pronunțe la tema dată.

Doar fiecare al cincilea participant la sondaj a opinat că mass-media contribuie activ la educarea civică a alegatorilor din Republica Moldova, o jumătate – că contribuie doar într-o oarecare măsură. 19 % dintre intervievați nu sunt de acord cu acest lucru, iar 12 la sută nu s-au putut pronunța la subiect.

46 la sută dintre respondenți consideră că mass-media influențează mult rezultatul final al alegerilor, 16% – foarte mult, 22% - puțin și doar 5 la sută cred că fraudele electorale nu influențează deloc rezultatul final al alegerilor. 11% de alegători nu și-au format o opinie în problema dată.

Fiind întrebați despre necesitatea implementării unor măsuri de protecție privind libertatea mass media, 61% din respondenți s-au exprimat pentru introducerea unor astfel măsuri. 13% - sunt împotrivă, iar 26 q2% nu au știut cum să răspundă.

Doar 17% dintre persoanele chestionate sunt de părerea că în Republica Moldova alegerile sunt libere și corecte, 4 din zece nu sunt de acord cu aceasta, iar circa o treime (34%) le consideră parțial libere și corecte. 8% nu s-au putut pronunța la subiect.

Blocul politic

Majoritatea respondenţilor (67%) consideră că evenimentele din interiorul ţării se desfăşoară într- o direcţie incorectă, 17 la sută – într-o direcţie corectă, alte 15% – nu ştiu. O asemenea distribuire a răspunsurilor exprimă mai degrabă o atitudine negativă privind direcţia de dezvoltare pentru care pledează autoritățile Republicii Moldova.

Interesul față de viața politică. Rezultatele studiului ne demonstrează și de această dată că interesul față de viața politică în rândul locuitorilor din țară continuă să fie destul de scăzut. Doar 31% dintre cei chestionați au menționat că sunt interesați de politică, 9% sunt foarte interesați, 46% – puțin se interesează de politică, iar alte 11% – nu se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este cu mult mai mare, decât al celor interesați.

În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim și numele liderilor politici din țară, cărora
populația le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. „Nu am încredere în nimeni” - au menționat 27% dintre respondenți. Totodată, la compartimentul încredere, lider a devenit, conform numărului de voturi, Igor Dodon cu 52,6% de simpatizanți, după care urmează Maia Sandu – cu 21,6%, Vladimir Voronin – cu 3,9%, Pavel Filip – cu 3,5%, Vlad Plahotniuc – cu 3,1%, Zinaida Greceanîi – cu 2,7%, Andrei Năstase– cu 2,7%, Silvia Radu – cu 1,8%, Renato Usatîi – cu 1,4%, Ion Ceban – cu 1,4%, Andrian Candu – cu 1,0%, Dorin Chirtoacă – cu 1,0%, Traian Băsescu – cu 0,6%, Iurie Leancă – cu 0,6%, Ilan Șor – cu 0,6%. Pentru alți politicieni au optat mai puțin de 0,5% din respondenți.

Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova s-ardesfășura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci s-ar prezenta cu siguranță la votare 53% din respondenți; probabil, se vor prezenta – 28%; nu se vor prezenta – 8%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 5%; nu s-au determinat alte 6% din cei chestionați.

Nu știu cu cine să voteze. O altă problemă care ar trebui să ne facă atenți: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, 20% sau fiecare a cincea persoană intervievată nu știe cu cine să voteze, alte 7% nu vor participa la vot. Prin urmare, aproximativ fiecare al patrulea cetățean al țării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 36,9% dintre persoanele intervievate, pentru Partidul „Acțiune și Solidaritate”– 14,1%, pentru Partidul Democrat din Moldova – 7,8%, pentru Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 6,5%, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,1%, pentru „Partidul Nostru” – 1,9%, pentru Partidul Popular European – 1,3%, pentru Partidul Șor – 0,6%, pentru Partidul Liberal – 0,6%, pentru un alt partid / candidat independent – 1,3%.

Dintre respondenții care împărtășesc anumite convingeri politice, cei mai mulți au pledat în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – 50,5%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul „Acțiune și Solidaritate” – 19,3%, Partidul Democrat din Moldova – 10,7%, Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 8,9%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,9%, Partidul Nostru” – 2,6%, Partidul Popular European – 1,8%, Partidul Șor – 0,8%, Partidul Liberal – 0,8%, alt partid / candidat independent – 1,8%.

În cadrul cercetării, am constatat că trei din zece cetățeni și-au schimbat preferințele electorale în ultimii ani. 19% au recunoscut că internetul a influențat această decizie în mare măsură, 8% - în foarte mare măsură, 18% - în mică măsură, 6% - în foarte mică măsură, 23% - deloc. Un grup considerabil de cetățeni (27%) nu s-a putut pronunța în acest sens.

Opțiunile UE sau UEE. Opțiunile respondenților privind integrarea în Uniunea Europeană și în Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 36% dintre respondenți votează pentru Uniunea Europeană, 41% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică, 5% - nu ar participa la vot, iar 18% dintre cetățeni n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum.

Aprecierea activității administrației publice locale

Doar 27 la sută dintre cetăţeni au menţionat că sunt informaţi într-o măsură mai mică sau mai mare privind activitatea autorităţilor din localitatea lor. 41% susţin că sunt informați puţin, alţi 22% – că nu sunt informaţi deloc. Fiecare al zecelea chestionat n-a putut da un răspuns clar la această întrebare.

36 la sută dintre respondenţi, într-un fel sau altul, sunt mulţumiţi de activitatea organelor publice locale, o treime au apreciat-o ca nici bună, nici rea, 26% nu sunt mulţumiţi, iar 5 la sută nu s-au putut pronunţa. Lipsa de transparenţă în activitatea oricărei organizaţii locale provoacă de obicei o reacţie negativă a populaţiei, chiar şi în cazul când ea nu este destul de motivată. Nemulţumirea sporită faţă de activitatea primăriei poate fi urmărită în toate grupurile sociale, divizate după vârstă, studii, domeniu de activitate etc.

Activitățile organelor publice locale, apreciate negativ de către populaţie ţin de:
– acţiunile primarului şi a consilierilor (l ipsă de transparenţă. Cetăţenii nu sunt informaţi de
hotărîrile Consiliului local. Comunicare publică slabă. Neînţelegeri între primar şi consilieri. Trafic de influență. Cumătrism, corupţie, spălare de bani, birocratism, neprofesionalism. Consilierii locali se conduc doar de interese proprii și de partid. Se înjură la şedinţe. Management defectuos. Gestinare proastă a localității.

Costuri înalte la servicii publice ) – 26,3%;
– starea proastă a drumurilor – 16,9%;
– salubritate (s ituaţia ecologică deplorabilă, murdărie în localitate ) – 15,8%;
– indiferenţa faţă de sfera socială, amenajarea proastă a teritoriului (Consiliile locale nu se
preocupă de infrastructura socială: străzi, apeducte, spaţii locative, grădiniţe de copii, locuri de odihnă, scuaruri. Lipsesc trotuarele. Lipsă de parcări în Chişinău. Lucrări de construcţii neatorizate. Pierderi masive de apă) – 13,5%;
– calitatea vieţii, asigurare socială (Sărăcie, salarii, pensii mici. Preţuri mari la serviciile comunale și produse alimentare) – 12,2%;
– activitatea economico-financiară (L ipsa de finanţe. Antreprenoriat. Economie. Impozite exagerat de mari. Lipsa locurilor de muncă. Lipsa proiectelor și a finanțării externe) – 10,3%;
– activitatea nesatisfăcătoare a transportului public – 8,7% ;
– servicii medicale scumpe, inaccesibile – 7,6%;
– activitatea poliţiei – 6,5%;
– lipsă de atenţie pentru educaţia tinerilor, a grijei de copii – 4,3%;
– lipsă de atenţie pensionarilor (v ulnerabilitatea unor categorii de pensionari, a invalizilor) – 2,8%;
– câinii vagabonzi – 1,8%;
– altceva – 1,6%;

Doar 17 la sută din respondenți au declarat că au reușit să-și rezolve problema, atunci când s-au adresat la Primărie, 32% – au soluționat-o doar parțial, iar fiecare al patrulea intervievat a recunoscut că nu numai că nu și-a rezolvat problema, dar și-a făcut altele noi. E necesar de menționat că 27% dintre cetățeni nici odată în ultimii 5 ani nu s-au adresat la Primărie cu întrebările care-i preocupă.

Respondenții au fost chestionați privind atitudinea față de influența pe care o pot avea oameni ca dumnealor în luarea hotărârilor importante din localitatea lor. Respectiv, 30,3% consideră că pot influența hotărîrile din localitatea lor într-o măsură mare sau foarte mare. 48,2% consideră că pot influența hotărîrile luate în localitate într-o măsură mică sau foarte mică. 16,1% au menționat că nu le pot influența deloc, iar 5,4% nu au știut să răspundă la întrebare.

O întrebare similară a fost adresată în privința hotărîrilor importante luate la nivelul întregii țări.

Aici doar 20% din respondenți consideră că pot influența într-o măsură mare sau foarte mare hotărârile luate, și 45,8% consideră că pot influența într-o măsură mică sau foarte mică. 26,8% consideră că nu pot influența deloc asupra hotărârilor luate la nivel de țară, iar 7,4% nu au știut să răspundă.

Mai puțin de 2/3 din populație (59%) consideră că primarii dispun de împuterniciri suficiente
pentru a rezolva problemele cu care se confruntă localitățile lor. 29% sunt de părere că împuternicirile primarilor sunt insuficiente, iar 12% nu au dat un răspuns concret.

Vorbind despre imaginea autorității publice locale la nivel de țară, patru din zece respondenți consideră că primarul și consilierii locali se bucură de autoritate în rândul populației. 35% consideră că aceștia nu au autoritate, iar 24% nu au știut să răspundă.

46 dintre intervievaţi au menţionat că nu sunt mulţumiţi de calitatea democraţiei locale din
Republica Moldova. Doar 7 la sută sunt mulţumiţi, iar 30% – parţial. 16% nu s-au putut pronunţa pe marginea problemei date.

Majoritatea cetăţenilor (60%) consideră că autorităţile locale din satul/oraşul/municipiul lor nu fac faţă sarcinilor programate, 19 la sută sunt de părere opusă, iar fiecare al cincilea nu şi-au creat o opinie în acest sens.

• Majoritatea respondenţilor (56%) consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în organele administraţiei locale din municipiul/oraşul/satul lor. Nu sunt de acord cu această apreciere 19% dintre ei, iar 26 la sută dintre intervievaţi nu şi-au expus părerea.

Fiind întrebați despre taxele și impozitele percepute de către autoritățile locale, 32% din
respondenți au menționat că sunt la curent care sunt acestea, 46% au spus că nu cunosc, iar 22% au menționat că nu îi interesează această întrebare.

Fiind întrebați despre interesul cetățenilor față de structura bugetului local, 21% din respondenți au menționat că populația manifestă un anumit interes. 2/3, însă, consideră că cetățenii nu sunt interesați de această problemă, în timp ce 13% nu au știut să răspundă.

Respondenții au fost rugați să menționeze care sunt problemele principale cu impact asupra formării bugetelor locale. Astfel, 19,5% din respondenți au menționat că cele mai mari probleme țin de domeniul socio-economic (Lipsa surselor de acumulare la buget; potenţial economic redus; lipsa locurilor de muncă la nivel local). 16,7% au pus accent pe politizarea excesivă, repartizarea finanțelor pe criterii politice. 15,5% au menționat că de vină este structura teritorial administrativă imperfectă. Nivelul înalt al corupției și promovarea intereselor de grup a fost menționată de 11,4%. Alți 9,7% au menționat că de vină se face nivelul slab de pregătire al funcționarilor APL. Problemele de ordin fiscal, printre care evaziunea și neachitarea la timp a impozitelor a fost menționată de 7,2% din respondenți. Alte probleme
au fost menționate mult mai rar. Birocrația – 4,3%; Relațiile proaste cu Federația Rusă, pierderea piețelor tradiționale – 2,7%. Nu au știut să răspundă 11,3% din respondenți.

Totodată, respondenților le-a fost adresată întrebarea privind soluțiile pe care le văd aceștia.
Astfel, 18,6% consideră că principalele soluții sunt: dezvoltarea economiei comunităților (18,6%); lupta cu corupția (17,1%); implementarea reformei teritorial-administrative (14,3%); pregătirea specialiștilor competenți (11,3%) și plata corectă a impozitelor (10,5%). Soluții menționate mai rar sunt: Atragerea investițiilor străine (7,7%) și depolitizarea instituțiilor statului (5,8%). Alte soluții au fost menționate de 2,1%, în timp ce 12,6% din respondenți nu au știut să dea un răspuns.

Doar 13% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de calitatea legilor Republicii Moldova în baza cărora funcţionează administraţia publică locală, 44 la sută sunt parţial mulţumiţi, 28% nu sunt mulţumiţi, iar 15% nu s-au putut pronunţa în problema dată.

Alegerile Primarului General al mun. Chișinău

Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile locale s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), şi ar trebui de ales Primarul General al capitalei atunci s-ar prezenta cu siguranţă la votare 46% din respondenţi; probabil, se vor prezenta – 24%; nu se vor prezenta – 14%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 9%; nu s-au determinat alte 7% din cei chestionaţi. Aceste date reflectă o tendinţă destul de redusă de participare la alegerile în organele puterii.

Votarea Primarului General. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru funcţia de Primar General al capitalei (întrebare deschisă) 20,5% din cei chestionați ar vota cu Ion Ceban; 18,4% – cu Silvia Radu; 10,2% – cu Maia Sandu; 6,9% – cu Andrei Năstase; 3,2% – cu Dorin Chirtoacă; 2,5% – cu Valeriu Munteanu; 2,4% – cu Serafim Urechean; 1,2% – cu Ilian Cașu; 2,9% – cu alt politician (Vasile Chirtoca, Reghina Apostolova, Ștefan Gligor, Dmitrii Ciubașenco, Vasile Costiuc, Monica Babuc, Ion Dron, Igor Boțan, Andrei Popov, Victor Chironda, Iurie Leancă). Menționăm, că circa 25% dintre cei intervievați n-au fost în stare să facă alegerea unui lider potrivit pentru funcţia de Primar General al capitalei, 7% – nu vor participa la vot. Datele respective ar trebui să ne pună pe gânduri: ne confruntăm cu o dezbinare profundă în societate, dar și cu o ignoranţă crasă. Quo vadis?/Încotro mergem?

Portretul viitorului Primar General al capitalei Respondenţii au fost rugaţi să-şi motiveze opţiunile într-o formă liberă. 21% din cei chestionaţi și-au motivat alegerea prin faptul că candidatul lor este un om o nest, curajos, hotărît, care l uptă cu corupția, luptă pentru dreptate; 17% - sincer, corect, critic; 15% - competent, cunoaşte bine problemele oraşului şi are soluții, este concret, mai puţin vorbeşte şi mai mult face, a făcut multe pentru oraș; 12% - are studii bune, deştept, inteligent, educat, vorbeşte bine; 9% - este foarte activ, reprezentant de vază al societății civile; 8% - responsabil; 7% - patriot; 5% - tînăr cu idei proaspete, încrezut în sine; 4% - este susţinut din străinătate (de europeni, de ruşi, de români); 3% - creativ, are idei de modernizare, europenizare; 1,5% - altceva (unionist, creștin, altruist, sportiv etc.).

Am constatat, in cadrul cercetării, că decizia de a alege Primarul General a fost influențată de internet în mare măsură la 26% dintre respondenți, în foarte mare măsură – 15%, în mică măsură – 12%, în foarte mică măsură – 7%, deloc – 26%. Un grup considerabil de cetățeni (14%) nu s-a putut pronunța în acest sens.