VOX POPULI – IUNIE, IULIE 2018: INFLUENȚA REFORMELOR ASUPRA SITUAȚIEI ECONOMICE, POLITICE ŞI SOCIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova

Studiul sociologic Vox Populi – iunie, iulie 2018 „Influența reformelor asupra situației economice, politice şi sociale în Republica Moldova”, iniţiat de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI şi desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetării factorilor sociali cu impact asupra comportamentului electoral al cetățenilor, precum şi a interdependenţei proceselor economice, politice şi sociale în țară.

Cercetările de teren, în cadrul sondajului Vox Populi – iunie, iulie 2018 „Influența reformelor aspra situației economice, politice şi sociale în Republica Moldova”, au fost efectuate în perioada 26 iunie -7 iulie 2018, pe un eşantion de 1195 respondenţi, din 81 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Rezultate și considerațiuni generale ale studiului sociologic: „Vox Populi – iunie, iulie 2018”

Majoritatea respondenților (73%) consideră că evenimentele din interiorul ţării se desfășoară într-o direcţie incorectă, 21 la sută – într-o direcție corectă, alte 6% – nu ştiu. O asemenea distribuire arăspunsurilor exprimă mai degrabă o atitudine negativă privind direcţia de dezvoltare pentru care pledează autorităţile Republicii Moldova (ianuarie 2018 respectiv: 70%, 18%, 11%). Grijile populației.

Problemele care alarmează cel mai mult populația sunt următoarele: Sărăcia, lipsa banilor, nivelul scăzut de trai – 22%, corupția funcționarilor – 19%, prețurile înalte la produse alimentare și servicii comunale – 18%.

Aceste subiecte s-au plasat pe primele trei poziții, conform răspunsurilor intervievaților noștri. Pe poziția a patra, potrivit clasificării problemelor populației, se află viitorul copiilor – 16%. Toate celelalte subiecte au fost menționate mai rar. 15% din respondenți sunt îngrijorați de situația politică din țară, nevalidarea mandatului Primarului General nou ales al capitalei, manifestațiile antiguvernamentale din municipiul Chișinău. 13% – de șomaj, lipsa locurilor de muncă atractive. 11% - de emigrarea masivă a populației. 10% - de reformele ineficiente, sistemul de pensionare incorect. 9% - de relațiile interetnice, funcționarea limbilor, posibilitatea pierderii independenței Republicii Moldova. 5% sunt îngrigorați de situația criminogenă din țară. 4% - de situația ecologică, rîul Nistru, starea sanitară a localităților, situația din medicină, învățământ.

Pentru 23% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, iar 44% reuşesc să se descurce în aceste timpuri. 22 la sută consideră că veniturile sunt suficiente pentru un trai decent, dar nu le permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 9% din cei intervievaţi reuşesc să procure şi unele bunuri costisitoare, dar cu anumite sacrificii pentru alte cumpărături. Doar 1% din respondenţi îşi pot permite să cumpere tot ce-şi doresc, fără să se limiteze la ceva.

 Înainte a fost mai bine? Doar fiecare a zecea persoană intervievată consideră că nivelul ei de trai din prezent (2018), comparativ cu nivelul de trai de până la 1991, este mai bun, 4% – mult mai bun. Totodată 45% din respondenţi recunosc că trăiesc mai rău sau cu mult mai rău în raport cu perioada comparată. Fiecare al patrulea intervievat consideră că trăiește aproximativ la fel, iar 16% sau aproape fiecare al șaselea n-a știut ce să răspundă la întrebarea dată. Marea majoritate a cetăţeniilor cu studii general obligatorii, cei cu studii primare sau fără de studii, dar şi cei care se identifică cu stratul social inferior sunt nesatisfăcuţi de nivelul lor de trai din prezent (2018), comparativ cu cel de până la 1991.

 Majoritatea respondenţilor (51%) susţin că viaţa oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum 5 ani, 12% o apreciază mai bună, iar circa 1/3 n-a sesizat nici un fel de schimbări.

 Respondenţilor li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic: cum va arăta situaţia economică a familiilor peste un an de zile. Fiecare a treia persoană consideră că peste un an familia acesteia va trăi mai bine, 5% – mult mai bine. 20% din cei chestionaţi sunt de părere că familiile lor o vor duce mai rău, 14% – foarte rău. Deşi o pătrime dintre respondenţi n-a fost în stare să răspundă clar la întrebarea privind modul în care se va schimba viaţa familiilor lor în această perioadă, totuşi în rândul celor care au răspuns cu certitudine se observă un număr impunător de persoane optimiste. Speranţele pentru o viaţă mai bună a familiilor lor sunt proprii mai mult bărbaţilor, persoanelor cu studii superioare, tinerilor şi, bineînţeles, celor a căror situaţie materială este bună deja astăzi. Şi totuşi respondenţii nu sunt destul de coerenţi în gândirea lor: o mare parte dintre aceştia consideră că ţara se dezvoltă pe un făgaş greşit, dar speră la un viitor mai bun.

Fiecare a cincea persoană intervievată se află în dificultate ca să răspundă, dacă este sau nu mulțumită de situația economică din Republica Moldova. Prevalează acelea care nu sunt satisfăcute –72% și doar 3 la sută au notat că sunt mai mult sau mai puțin mulțumite de situația economică (ianuarie 2018 respectiv: 26%, 66%, 6%).

Circa 3/4 din populaţie consideră că reformele din ţara noastră nu sunt eficiente şi doar 26% le apreciază pozitiv. 3 la sută n-au fost în stare să dea un răspuns concret (ianuarie 2018 respectiv: 69%, 27%, 4%).

 80% dintre respondenți apreciază negativ schimbările care s-au produs în sistemul de pensii, 78% - în soluționarea conflictului transnistrean, 76% - în sistemul bancar, 72% – în sfera economică, 72% – în reformarea sistemului justiției 71% – în domeniul politicii interne, 67% – în combaterea corupției. Cele mai palpabile schimbări au fost sesizate în activitatea autorităților publice locale – 41%, în domeniul culturii – 38%, științei – 36% educației și politicii externe – câte 29%.

Doar fiecare a șasea persoană intervievată consideră că recenta reformă a Guvernului Republicii Moldova (Optimizarea ministerelor și a agențiilor de stat) ar putea conduce la crearea unui mediu de afaceri mai bun/prietenos, circa 1/3 - au o părere opusă, iar 46% au răspuns că reforma dată doar parțial va contribui la formarea unui mediu propice pentru întreprinzători. Un grup considerabil de cetățeni (8%) nu s-a putut pronunța pe marginea problemei date (ianuarie 2018 respectiv: 10%, 33%, 42%,15%).

 Doar 1/3 dintre intervievaţi consideră că reformele efectuate în ţară contribuie într-o măsură mare sau foarte mare la dezvoltarea democraţiei, 49% sunt de părere că reformele respective nu înlesnesc evoluţia acesteia, iar circa 1/5 nu şi-a format un punct propriu de vedere la subiectul dat (ianuarie 2018 respectiv: 32%, 45%, 22%).

 4 din 10 respondenți consideră că Guvernul, condus de Pavel Filip, este în stare să schimbe lucrurile spre bine, mai mulţi – 52% dintre cei intervievaţi, sunt sceptici în această privinţă, iar 7% nu s-au putut pronunţa la subiect.

Doar 1/3 dintre persoanele chestionate sunt de părerea că alegerile locale noi din 20 mai 2018 аu fost libere şi corecte, circa 1/4 nu sunt de acord cu aceasta, iar 36% le consideră parțial libere și corecte. 6 la sută nu s-au putut pronunța la subiect.

 Doar fiecare al zecelea cetăţean consideră că situaţia social-politică actuală din ţară, în contextul protestelor organizate în ultimul timp la Chişinău, este liniştită, majoritatea (55%) sunt de părere opusă, afirmă că ea este tensionată; 30% dintre respondenți n-au sesizat nici un fel de schimbări în acest sens și o apreciază nici liniştită, nici tensionată; 5 la sută nu s-au putut pronunţa în acest sens.

Majoritatea dintre intervievați (51%) consideră justificate cerințele înaintate de către protestatarii din fața sediului Guvernului din Chișinău, 24% - parțial justificate, 13 la sută - totalnejustificate. Un grup important din respondenți (11%) nu și-a format o opinie în această privință.

 Doar 19 la sută din cei chestionaţi consideră că revindecările înaintate actualei guvernări de către societatea civilă vor fi realizate, ¼ susţin că ele vor fi soluţionate parţial, 4 din 10 sunt pesimiști în acest sens şi 17% nu sau putut pronunţa pe marginea problemei abordate.

Interesul față de viața politică. Rezultatele studiului ne demonstrează și de această dată că interesul față de viața politică în rândul locuitorilor din țară continuă să fie destul de scăzut. Doar 30%dintre cei chestionați au menționat că sunt interesați de politică, 9% sunt foarte interesați, 48% – puțin se interesează de politică, iar alte 10% – nu se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este mai mare, decât al celor interesați (ianuarie 2018 respectiv: 29%,8%, 48%12%).

 37 la sută din respondenţi consideră că este important și foarte important ca oamenii să facă parte din partide politice. Mai mulţi, 54% au o părere opusă, iar 8% din persoanele chestionate încă nu şi-au format o opinie la această temă.

 Doar 7% din cetăţenii intervievaţi doresc să devină membri ai unor partide politice. 17% -eventual și-ar dori, iar majoritatea respondenților - 54% au semnalat că nu-şi propun drept scop în viitorul apropiat ca să devină membri de partid. Un grup important de respondenți (22%) nu s-au putut pronunţa în acest sens.

Doar 37% dintre intervievați consideră că populația Republicii Moldova are acces într-o măsură mare la informație, 13 la sută - într-o măsură foarte mare. Totodată 4 din 10 respondenți sunt de părerea că el este limitat, iar 3 la sută consideră că cetățenii n-au acces deloc la informație. 6% dintre cei intervievați n-au fost în stare să se pronunțe la tema dată. (ianuarie 2018 respectiv: 39%,11%, 39%, 4%, 6%).

Mass-media. Sursa cea mai importantă de informare a populației este televiziunea – 78%, pe locul doi se situează rețeaua Internet cu 69% , pe locul trei – familia cu 37%. În continuare, urmează radioul cu 23%, presa scrisă cu 21%, prietenii și vecinii – 19%, colegii de serviciu – 14%.

Doar 5 la sută dintre respondenți consideră că situația social-politică din Republica Moldova în ultimii 2-3 ani s-a îmbunătățit, mai mult de ¾ (77%) sunt de părerea că ea s-a înrăutățit, fiecare a zecea peroană consideră că ea a rămas fără schimbări, iar 8% nu și-au format o opinie în acest sens.

Fiecare a cincea persoană chestionată a menţionat că situația social-politică din Republica Moldova în ultimul timp s-a înrăutățit din cauza nevalidării rezultatelor alegerilor locale noi în municipiul Chișinău. 17% au motivat prin impactul dezastruos al reformelor desfășurate în Republica Moldova, 15% - corupția în sistemul politic actual, 12% - înrăutățirea situației economice, 11% - atitudinea guvernanților față de popor, 9% - activitatea sistemului judecătoresc, 8% - plecarea cetățenilor peste hotare, 6% - nerespectarea angajamentelor electorale asumate de partidele parlamentare, 4% - nivelul redus de cultură politică a alegătorilor, 2% - au indicat alte motive.

 Doar 37 la sută din cei chestionaţi consideră că acțiunile de protest, desfășurate actualmente la Chișinău, pot influența deciziile clasei politice din Moldova, aproximativ 4 din 10 sunt de o părere opusă iar 22% nu s-au putut pronunţa pe marginea problemei abordate.

 44 la sută dintre intervievaţi consideră că evenimentele din 7 aprilie 2009 pot să se repete în viitorul apropiat, mai puţini – 36% au o părere opusă, iar fiecare a cincea persoană chestionată nu s-a putut pronunţa la acest subiect.

 Cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 69% din respondenți (respectiv 24% și 45%). Nu au încredere în ea 10% din cei intervievați.

Pe locul doi s-a plasat Președintele țării. Au confirmat acest lucru 52% din respondenți, dintre care 15% au încredere totală, iar ceilalți 37% – într-o anumită măsură.

Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală: 48% din respondenți au confirmat acest lucru, dintre care 9% au încredere totală, iar ceilalți, 39% – într-o anumită măsură.

Pe locul patru se află armata : 41% din respondenți, dintre care 6% au încredere totală, iar ceilalți 35% – într-o anumită măsură. Pe locul cinci, la compartimentul încredere, s-a plasat presa: cred în formatorii de opinie publică 40% din cei intervievați (6% au încredere totală și 34% – într-o anumită măsură).

Alte instituții sociale: 39% din populație au încredere în poliție; 37% - în Guvern; 34% - în organizațiile neguvernamentale; 20% – în sistemul bancar, 19% – în Comisia Electorală Centrală, 16% – în justiție, 14% – în Parlamentul țării și 11% – în partidele politice.

În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim și numele liderilor politici din țară, cărora populația le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. „Nu am încredere în nimeni” - au menționat 21% dintre respondenți. Fiecare a patra persoană chestionată nu și-a format o opinie în acest sens. Totodată, la compartimentul încredere, lider a devenit, conform numărului de răspunsuri, Igor Dodon cu 50,2% de simpatizanți, după care urmează Pavel Filip – cu 14,1%, Andrei Năstase– cu 11,6%, Maia Sandu – cu 5,4%, Vladimir Voronin – cu 3,6%, Vlad Plahotniuc – cu 3,2%, Zinaida Greceanîi – cu 2,8%, Ion Ceban – cu 2,4%, Andrian Candu – cu 2,4%, Renato Usatîi – cu 1,3%, altă candidatură - 2,8%.

Respondenților li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere față de politicienii incluși în lista din fața lor. Analiza indicatorului respectiv, în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang, a demonstrat că și aici se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon – 52% din respondenți (respectiv 20% au încredere totală și 32% – într-o anumită măsură). În Prim- ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, au încredere 33% din cei intervievați (8% – totală și 25% – într-o anumită măsură).

Urmează președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, în care au încredere 29% din cei intervievați (8% – totală și 21% – într-o anumită măsură). În președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, au încredere 23% din cei intervievați (5% – totală și 18% – într-o anumită măsură). În președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, au încredere 21% (respectiv 4% și 17%) din cei intervievați. În președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, au încredere 18% (respectiv 3% și 15%) din cei intervievați. În președintele Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanii au încredere 17% (respectiv 3% și 14% din respondenți). În Președintele Fracțiunii Partidului Socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău Ion Ceban au încredere 16% (respectiv 4% și 12% din respondenți). În Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, au încredere 14% (respectiv 3% și 11%). În președintele Partidului „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, au încredere 11% (respectiv 3% – totală și 8%). În președintele Partidului Popular European, Iurie Leancă, au încredere – 11% (respectiv 1% și 10% din respondenți). În președintele Partidului Șor, Ilan Șor, au încredere – 11% (respectiv 1% și 10% din respondenți). Alți lideri politici au fost nominalizați de mai puțin de 10% din respondenți.

Încrederea în partide. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Socialiștilor – 50% din respondenți confirmă acest lucru (respectiv 19% au încredere totală și 31% – într-o anumită măsură). Acest indicator pentru celelalte partide s-a constituit astfel: 32% – pentru Partidul Platforma „DA” (respectiv, 8% au încredere totală și 24% – într-o anumită măsură); 28% – pentru Partidul Democrat (respectiv, 7% au încredere totală și 21% – într-o anumită măsură); 20% – pentru Partidul „Acțiune și Solidaritate” (respectiv, 4% au încredere totală și 16% – într-o anumită măsură); 16% – pentru Partidul Comuniștilor (respectiv, 4% au încredere totală și 12% – într-o anumită măsură); 14% – pentru „Partidul Nostru” (respectiv, 3% au încredere totală și 11% – într-o anumită măsură); 13% – pentru Partidul Șor (respectiv, 2% au încredere totală și 11% – într-o anumită măsură); 11% – pentru Partidul Popular European (respectiv, 2% au încredere totală și 9% – într-o anumită măsură); 9% - pentru Partidul Unității Naționale (respectiv 1% au încredere totală și 8% – într-o anumită măsură); 8% – pentru Partidul Liberal din Moldova (respectiv 2% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură); 6% – pentru Partidul Liberal Democrat (respectiv 0% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură). Celelalte partide au fost creditate sub 6%.

Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova s-ar desfășura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci s-ar prezenta cu siguranță la votare 56% din respondenți; probabil, se vor prezenta – 25%; nu se vor prezenta – 9%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 5%; nu s-au determinat alte 4% din cei chestionați.

Nu știu cu cine să voteze. O altă problemă care ar trebui să ne facă atenți: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, 19% sau aproximativ fiecare a cincea persoană intervievată nu știe cu cine să voteze, alte 6% nu vor participa la vot. Prin urmare, fiecare al patrulea cetățean al țării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 37,2% dintre persoanele intervievate, pentru Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 11,9%, pentru Partidul Democrat din Moldova – 10,1%, pentru Partidul „Acțiune și Solidaritate”– 8,3%, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,1%, pentru „Partidul Nostru” – 1,9%, pentru Partidul Șor – 0,9%,

pentru un alt partid / candidat independent – 2,5%.

Dintre respondenții care împărtășesc anumite convingeri politice, cei mai mulți au pledat în

favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – 49,7%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” – 15,9%, Partidul Democrat din Moldova – 13,5%, Partidul „Acțiune și Solidaritate” – 11,1%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,8%, Partidul Nostru” – 2,5%, Partidul Șor – 1,2%, alt partid / candidat independent – 3,3%.

 Opțiunile UE sau UEE. Opțiunile respondenților privind integrarea în Uniunea Europeană și în

Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 39% dintre respondenți votează pentru Uniunea Europeană, 40% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică, 7% - nu ar participa la vot, iar 14% dintre cetățeni n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum.

 Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar 22% din respondenți s-ar pronunța pentru această opțiune, 61% – ar vota împotrivă, iar 7% dintre ei n-ar participa la vot. Există, de asemenea, un grup de persoane care, în general, nu știu ce reprezintă structura internațională NATO (4%). 6% nu şi-au format un punct propriu de vedere la subiectul dat.

Concluzii și recomandări:

Cercetările ne permit să expunem unele concluzii, care pot contribui la ridicarea eficienţei proceselor de implementare a reformelor economico-sociale, vor servi raţionalizării activităţilor decizionale, redirecţionării acţiunilor de reformare a societăţii moldoveneşti în contextul globalizării şi manifestărilor locale ale intereselor geopolitice.

 Reformele economice şi sociale au la baza lor numeroase concepţii, politici, strategii şi programe de dezvoltare macro şi micro economică la elaborarea cărora a fost investit capital uman şi financiar. Eficacitatea socială a implementării reformelor bazată pe raportul efecte sociale – investiţii economice/financiare este slab studiată sau deloc.

 Estimarea calitativă aleatorie a strategiilor de dezvoltare sectorială dovedeşte, că în marea lor parte, acestea sunt documente tehnocrate, fiind elaborate în urma unor acorduri şi angajamente pe care şi le-au asumat guvernările Republicii Moldova. Ele fortifică în mare rapoartele statistice şi sunt lipsite de finalităţi, unde să fie prezent omul şi grupele sociale cu interesele lor sociodemografice.

 Strategiile şi programele transformărilor economico-sociale au caracter fragmentar, iar luate în ansamblu dovedesc imposibilitatea de implementare eficientă, căci denotă lipsă de comunicare şi colaborare intersectorială şi intraministerială.

 Ineficienţa reformelor poate fi măsurată prin poziţionarea populaţiei faţă de rezultatele reformelor exprimată în temeiul de îngrijorare a cetăţenilor. Astfel, pe primul loc în preocupările oamenilor din Republica Moldova este sărăcia, urmată de creşterea preţurilor, de corupţie şi şomaj, criza politică şi calitatea guvernării, fapt ce ne dovedeşte disperare şi apatie în mediul social.

 Mai mult de jumătate dintre cetăţenii republicii sunt convinşi că reformele efectuate nu contribuie la dezvoltarea democraţiei. Astfel, pe fundalul crizei politice în condiţiile disperării şi apatiei sociale se constituie premise pentru instaurarea unei dictaturi pe cale democratică.

 Transformările economice au condus la bulversarea structurilor sociale anterioare lor. Straturile sociale noi create atestă mobilitatea continuă a indivizilor şi lipsa solidarităţii, a coeziunii de grup.

 Rolul determinant în formarea clasei mijlocii îl deţin factorii economici, sociali, politici, culturali, profesionali, juridici, psihologici, demografici.

În condiţiile Republicii Moldova factorii economici au condus la divizarea extremă a societăţii, au suprimat dezvoltarea agriculturii, a industriei şi a producţiei de bunuri. Nu au creat condiţii pentru dezvoltarea businessului şi a creşterii nivelului de trai a populaţiei. Factorii sociali ne dovedesc insuficienţa locurilor de muncă, escaladarea corupţiei şi neputinţa justiţiei, confirmată de factorii juridici prin incompetenţa organelor de drept în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Analiza influenței reformelor aspra situației economice, politice şi sociale în Republica Moldova sugerează următoarele recomandări:

- evaluarea impactului succeselor/insucceselor reformelor efectuate în sfera socioeconomică;

- îmbunătățirea abordării metodologice în domeniul evaluării sărăciei multidimensionale și monitorizarea performanței în domeniu;

- dezvoltarea politicilor salariale și reformarea politicilor de impozitare prin promovarea impozitării progresive a veniturilor;

- asigurarea distribuirii echitabile a salariilor în funcție de munca depusă;

- modificarea sistemului actual de salarizare, ținând cont de experiența relevantă și standardele sociale ale Uniunii Europene;

- eliminarea corupției din structurile puterii de stat;

- perfecționarea cadrului legislativ;

- asigurarea accesului populației în procesul de luare a deciziilor;

- implementarea politicilor ce stimulează sectorul privat;

- organizarea unui flux continuu de informare a tinerilor privind oportunitățile de implicare în afaceri;

- formarea unui mediu transparent pentru dezvoltarea economiei de piață;

- creșterea și consolidarea clasei de mijloc rurale prin: investiții în mediul rural, dezvoltarea proiectelor regionale rurale, dezvoltarea infrastructurii în mediul rural, accesul fermierilor la credite ieftine și garantate, dezvoltarea eco și agroturismului;

- crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea businessului mic și mijlociu, stimularea creșterii economice, inclusiv în sectorul agricol, promovarea unor programe specifice de dezvoltare a infrastructurii sociale la nivel teritorial;

- orientarea populației spre valorile pragmatice ale economiei de piață;

- garantarea condițiilor echitabile pentru asigurarea accesului tuturor cetățenilor la educație și servicii de sănătate;

- sporirea tendințelor de creștere a capitalului uman, social și cultural;

- asigurarea creșterii potențialului uman prin asigurarea unui nivel de educație calitativ, prin care populația poate accede în clasa mijlocie și își poate menține poziția sa ierarhică socială;

- crearea unui spațiu educațional și informațional pentru facilitarea căutării și aplicării business- informației actuale;

- valorificarea potențialului mass-mediei în reflectarea problemelor ce țin de stratificarea socială, inegalitatea socială, calitatea vieții și nivelul de trai;

- implicarea sectorului asociativ în diminuarea inegalității sociale;

- valorizarea culturii ca element-cheie de transformare și umanizare a societății;

- asigurarea unui sistem eficient de asistență socială și servicii destinate grupurilor cu venituri mici;

- perfecționarea sistemului de asigurări sociale (inclusiv majorarea, indexarea, recalcularea cuantumului stabilit de pensii în dependență de stagiul de muncă și de cotizare);

- promovarea sistemului de înlesniri sociale pentru persoanele încadrate în muncă, inclusiv pentru alimentație, plăți comunale etc.