Reportaje
ŞASE CASE DE CULTURĂ DIN MOLDOVA VOR FI REFORMATE ÎN CENTRE DE SERVICII CULTURALE
08.11.2011
Şase case de cultură din Moldova vor fi reformare în centre de servicii culturale în cadrul proiectului „Casa de cultură – model de consolidare a comunităţii locale printr-un parteneriat civil”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova şi Centrul de Politici Culturale, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Culturale Europene (Amsterdam).
Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la agenţia INFOTAG, directorul de programe din cadrul Fundaţiei Soros-Moldova, Victoria Miron, a menţionat că scopul proiectului este crearea unor modele de reorganizare a caselor de cultură în centre de furnizare de servicii culturale pentru populaţie în bază de parteneriat şi cooperare între instituţiile de cultură, organizaţiile civile şi administraţia publică locală.
„Spre regret, modul actual de organizare şi finanţare a caselor de cultură nu face faţă cerinţelor. Casele de cultură nu sînt administrate eficient şi nu reprezintă un punct de atracţie culturală pentru locuitorii satelor. Prin urmare, reorganizarea activităţii acestor instituţii presupune că ele vor funcţiona avînd la bază necesităţile culturale ale comunităţii”, a spus Miron.
Directorul Centrul de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a menţionat că proiectul se va desfăşura pe o perioadă de doi ani, costul total fiind de 300 mii euro.
„Pentru a participa la proiect reprezentanţii caselor de cultură, în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală locală şi cu administraţia publică locală, vor trebui să completeze un formular de participare pînă la 30 decembrie. Ulterior, în baza acestor formulare vor fi selectate 12 echipe, iar dintre acestea alte şase echipe, care vor fi instruite în domeniului antreprenoriatului cultural. Cele şase echipe vor participa şi la un stagiu de documentare în una din ţările UE”, a spus Reabcinschi.
Potrivit lui, la finalizarea procesului de instruire echipele vor trebui să elaboreze proiecte de reorganizare a activităţii casei de cultură din localitatea lor, beneficiind în acest sens şi de granturi din cadrul proiectului – cîte 6 mii euro pentru fiecare echipă, plus 4 mii de euro din partea administraţiei publice locale.
„Doar reconstrucţia caselor de cultură nu este soluţia pentru reanimarea vieţii culturale la sate. În cadrul programului FISM în ultimii ani au fost renovate 38 de case de cultură, însă situaţia culturală în aceste localităţi nu s-a îmbunătăţit. Prin urmare, în cadrul acestui program vom încerca să dezvoltăm capacităţile antreprenoriale ale directorilor caselor de cultură pentru ca aceştia să poată atrage bani şi să organizeze activităţi culturale în localitate în dependenţă de necesităţile localităţii – cercuri de meşteşugărit, cercuri culinare, dansuri, yoga etc.”, a spus directorului Centrului de Politici Culturale.
În opinia lui Veaceslav Reabcinschi, în rezultatul acestor reorganizări, artiştii de la Chişinău vor putea merge să concerteze şi în localităţile rurale.
Participanţii la conferinţă au menţionat că instituţiile europene sînt dispuse să ofere finanţare pentru reorganizarea caselor de cultură, însă pentru aceasta este nevoie ca să vadă interesul autorităţilor acestei ţări pentru astfel de schimbări.
Adaugă comentariu