Atât autoritatea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), aflat în opoziție, cât și cea a partidelor de la guvernare, se menține practic la același nivel în rândul populației comparativ cu luna noiembrie 2013, arată datele studiului sociologic „Vox Populi – martie 2014. Impactul evenimentelor din Ucraina asupra situației politice și socio-economice din Republica Moldova”, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova.

Președintele Asociației, Victor Mocanu, a menționat luni, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia ”INFOTAG”, că dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, atunci PCRM ar acumula ca de obicei cel mai mare număr de voturi  -30,1%, cu o ușoară creștere față de noiembrie 2013 când ar fi acumulat 28,2%.

”De asemenea, și partidele de la guvernare se mențin, practic, la același nivel în opțiunile electorale ale alegătorilor. PLDM ar acumula 12,5% față de 12,1% în noiembrie 2013, iar PDM - 7,9% (7,3% în noiembrie 2013). Partidul Liberal ar acumula 6,3% (5,1% în noiembrie 2013), Partidul Socialiștilor – 4,8% (3,5%), iar Partidul Liberal Reformator – 1% (1,9%). În general, în ultimii 1-2 ani se atestă o scădere a autorității partidelor în rândul alegătorilor, cea ce se explică prin faptul că cetățenii s-au dezamăgit de toate partidele, indiferent că este vorba de cele de la guvernare sau din opoziție”, a spus Mocanu.

Sondajul a demonstrat că în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică atunci ar merge cu siguranţă la votare 39% din respondenţi; probabil, se vor prezenta – 31%, nu se vor prezenta – 12%, sunt siguri că nu vor merge la scrutin 9%. Practic, fiecare al cincilea respondent, a menționat că nu ştie cu cine va vota.

De cea mai mare încredere în rândul populației se bucură Vladimir Voronin – 24,9%, Iurie Leancă – 14,9%, Vlad Filat – 10,1%, Dorin Chirtoacă – 8,1%, Igor Corman – 6,7%, Igor Dodon – 6,3%, Marian Lupu – 5,1%, după care urmează: Mihai Ghimpu – 2,6%, Nicolae Timofti – 2,4%, Sergiu Mocanu- 2,1%, Nicolae Chirtoacă – 1,8% şi Alexandru Tănase – 1,5%.

În ceea ce privește nivelul de încredere al populației față de partide, sondajul a relevat că nu există nici un partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei.

De cel mai înalt rating se bucură PCRM – 41% din respondenţi, urmat de PLDM  -25%, PDM - 17%, PL - 13%, Partidul Socialiştilor – 12%, Mişcarea Populară Antimafie – 9%, câte 7% – pentru Partidul Liberal Reformator şi Partidul Popular din Republica Moldova.

Daca duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la modificarea Constituţiei la capitolul modalitatea de alegere a deputaţilor în parlament, 21% dintre respondenţi ar vota pentru modificarea Constituţiei care ar permite cetăţenilor alegerea deputaţilor doar în bază de circumscripţii uninominale; 20% s-au pronunţat pentru sistemul mixt de vot; 23% ar vota contra, păstrând intact sistemul actual; 28% din persoanele chestionate nu au putut da un răspuns limpede la întrebarea respectivă.

Sondajul a fost realizat în perioada 4-14 martie 2014 pe un eşantion de 1193 respondenţi din 77 de localităţi din Moldova, exceptând regiunea transnistreană, având o marjă de eroare de + 3%.




…SUSȚINE CĂ EVENIMENTELE DE LA KIEV NU AU INFLUENȚAT SCHIMBAREA VECTORULUI DE DEZVOLTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

Evenimentele tragice de la Kiev, Ucraina, nu au avut impact asupra schimbării vectorului de dezvoltare al Republicii Moldova, iar societatea continuă să fie polarizată în ceea ce privește aderarea la UE sau la Uniunea Vamală. Despre aceasta arată datele studiului sociologic „Vox Populi – martie 2014. Impactul evenimentelor din Ucraina asupra situației politice și socio-economice din Republica Moldova”, realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova.

Directorul de programe în cadrul Asociației, Nicolae Bodean, a menționat luni, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia ”INFOTAG” că opțiunile respondenţilor pentru Uniunea Europeană şi Uniunea Euroasiatică (Uniunea Vamală Rusia-Belаrus-Kazahstan) s-au împărţit aproximativ egal la fel ca și în sondajul din noiembrie 2013.

”Totuşi, prevalează cele pentru Uniunea Europeană. Astfel, 43% dintre respondenți optează pentru Uniunea Europeană, iar 40% – pentru Uniunea Euroasiatică. Aproximativ, fiecare a cincea persoană n-a fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum. Pentru noi a fost surprinzător să constatăm că evenimentele de la Kiev nu au influențat opțiunea de viitor a Republicii Moldova. Societatea continuă să fie polarizată între Est și Vest”, a spus Bodean.

Întrebați cum se vor răsfrânge evenimentele din Ucraina asupra situației din Republica Moldova, vicepreședintele Asociației, Andrei Dumbrăveanu, a menționat că intervievaţii consideră că procesul de soluționare a conflictului transnistrean se va complica (28%), se vor agrava relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă (23%), va fi afectată securitatea statală a Republicii Moldova (11%), procesele de dezintegrare teritorială a Republicii Moldova vor lua amploare (10%), relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă se vor îmbunătăți (9%), procesul de integrare europeană va accelera (8%), procesul de integrare europeană va fi mai lent (5%).

32% din cetățenii Republicii Moldova sunt de părerea că evenimentele din Ucraina reprezintă o consecinţă a provocărilor politice permanente din partea Federaţiei Ruse în scopul tergiversării procesului de aderare a ţării la Uniunea Europeană, iar aproape fiecare al patrulea intervievat (23%) apreciază evenimentele care au avut loc pe Euromaidanul din Kiev drept o acţiune politică, organizată de grupările oligarhice din Ucraina.

Majoritatea respondenţilor (69%) au opinat că acțiunile în masă, ce au avut loc la Kiev, au fost influenţate din exterior. Circa 1/3 dintre respondenţi consideră că acţiunile de protest, care s-au desfăşurat în Kiev, au fost influenţate, în ansamblu, de Uniunea Europeană; 28% cred că ele au fost organizate de Rusia, 22% – de SUA, 2,3% – de mai multe state.

Circa 40% dintre respondenţi consideră că cel mai mult au avut de câştigat în urma evenimentelor din Kiev forţele proeuropene, 30% - guvernarea actuală a Ucrainei, 27% – unii oligarhi din Ucraina, câte 17% – elita conducătoare, clasa politică şi societatea civilă din Ucraina, 14% – poporul Ucrainei, 13% – forţele proruse.

24% din respondenţi consideră corectă decizia Federaţiei Ruse de a interveni în Crimeea (Ucraina), iar 56% o apreciază ca fiind incorectă.