Societatea filantropică germană „Pro Humanitate” a avertizat vineri că își suspendă proiectele umanitare derulate în Republica Moldova, dacă mai întâmpină impedimente în desfășurarea activității.

Președintele asociației, Dirk Hartig, a relatat, într-o conferință de presă la agenţia „INFOTAG”, că acordă ajutor umanitar RM din 1989, interval în care s-a confruntat cu numeroase probleme, dar „ultima picătură” a avut loc pe 24 iunie, când angajații Serviciului Vamal au pretins o „taxă ecologică” de 44,900 de lei pentru introducerea de detergenți destinați Fundației Culturale „J.S. Bach”. „Este o taxă extrem de mare și noi nu dorim să plătim niște taxe de care, de fapt, ar trebui să fim scutiți, în calitate de asociație care acordă ajutor umanitar.

Deși, în cele din urmă, autocamionul cu produse sanitare și detergenți a trecut fără să achite taxa, pagubele noastre se ridică la 2,500 de euro, întrucât staționarea autocamionului în vamă ne-a costat 500 de euro – câte 250 de euro pe zi - la care se adaugă cheltuielile cu drumul și cazarea, deoarece am fost nevoit să vin din Germania ca să rezolv problema”, a spus Dirk Hartig.

El a precizat că tirul a fost lăsat să treacă vama în baza unei scrisori semnate de către parlamentarul Veaceslav Ioniță, în care se explica faptul că o fundație culturală nu intră sub incidența Legii cu privire la plata pentru poluarea mediului, act normativ care reglementează impozitarea persoanelor juridice ce desfășoară activități economice generatoare de poluare. Pe de altă parte, Ministerul Mediului a răspuns că nu are bază juridică pentru anularea plăților ecologice. „Poziția Ministerului Mediului este că trebuie achitată taxa, poziția parlamentului este că nu trebuie achitată taxa. Și atunci întrebarea pusă de Tudor Balițchi, directorul Serviciului Vamal, este cumva corectă: ce trebuie să facă un funcționar de la vamă, când are două răspunsuri contradictorii din partea statului?”, a arătat Dirk Hartig.

El a spus că Asociația „Pro Humanitate” a mai acordat ajutor umanitar în state din Africa, în Afganistan, Kazahstan, Rusia, dar nicăieri nu s-a confruntat cu atât de multe probleme ca în Republica Moldova. „După aceste aventuri, ne punem întrebarea dacă Republica Moldova are nevoie de ajutor umanitar.

Poate ni se dă de înțeles că nu are și că nu merită să investim în acest sens”, a spus el. Hartig a afirmat că, pe lângă ajutoarele umanitare, asociația pe care o conduce derulează proiecte de alimentare cu apă potabilă a unor localități rurale, aduce în RM echipamente medicale și a deschis o cantină socială. „Am fost puși în situația să spunem că, dacă nu se ameliorează lucrurile și dacă nu avem o claritate în activitatea noastră filantropică și umanitară, atunci stopăm toate aceste proiecte.

Am inserat această idee în preambulul tuturor acordurilor pe care le semnăm”, a avertizat el. Hartig a afirmat că a cerut anularea mai multor taxe pentru introducerea ajutoarelor umanitare în RM, între care a taxei pentru desigilare, a taxei de poluare și anularea oricăror taxe pentru staționarea transportului în zona vămii. În plus, a solicitat o vămuire prioritară a ajutoare umanitare, un coridor verde fiind deja deschis la vama de la Leușeni. El și-a exprimat speranța că „lucrurile vor funcționa”.