Reportaje

AJUTORUL ACORDAT DE RUSIA REGIUNII TRANSNISTRENE NU A MOTIVAT AUTORITĂȚILE SĂ IMPLEMENTEZE REFORME – STUDIU

21 iulie, 2014
AJUTORUL ACORDAT DE RUSIA REGIUNII TRANSNISTRENE NU A MOTIVAT AUTORITĂȚILE SĂ IMPLEMENTEZE REFORME – STUDIU Ajutorul acordat de Federația Rusă regiunii transnistrene, estimat la circa $500-600 mil., nu a motivat autoritățile din stânga Nistrului să implementeze reforme structurale în economie, iar companiile să se modernizeze. La această concluzie au ajuns experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup care au elaborat studiul „Revista Economică Regională: regiunea transnistreană”.

 

Directorul Centrului, co-autorul studiului, Adrian Lupușor, a menționat luni, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG” că, în ultimul timp, regiunea transnistreană s-a confruntat cu mai multe deficiențe, printre care un climat de afaceri care favorizează întreprinderile mari și defavorizează întreprinderile mici, un sistem bancar izolat de cel din dreapta Nistrului și un cadru concurențial care mai mult creează bariere decât facilități.

 

„Toate aceste constrângeri au contribuit la acumularea unor dezechilibre fiscale care au fost camuflate până acum de suportul venit din partea Rusiei. Principala componentă a acestui suport aparține sferei energetice, adică gazului natural livrat în regiune, care nu este achitat. În același timp, de la populație și agenți economici sunt percepute tarife, care în final sunt utilizate în interese sociale. Suportul din partea Rusiei a permis menținerea unei stabilități macroeconomice în regiune, a contribuit la extinderea unui sistem public extensiv și a unui sistem de protecție socială relativ generos comparativ cu capacitățile regiunii”, a spus expertul.

 

Pe de altă parte, Adrian Lupușor a menționat că pe termen lung acest suport a cauzat o serie de capcane motivaționale atât pentru companii, cât și pentru autoritățile din regiune.

 

„Axându-se pe subvenții comode, autoritățile din regiunea transnistreană nu s-au concentrat pe reforme, care sunt extrem de necesare și dificil de implementat. În același timp, gazul ieftin nu a motivat companiile să se modernizeze, să investească în îmbunătățirea producției și adaptarea la standardele de calitate. Un asemenea model de creștere economică nu este unul sustenabil pe termen lung. Mai devreme sau mai târziu autoritățile vor fi nevoite să găsească sursele de creștere economică pe intern pentru a asigura viabilitatea și sustenabilitatea regiunii”, consideră expertul.

 

Adrian Lupușor afirmă că în contextul înrăutățirii situației economice din Federația Rusă și Ucraina, dar și a semnării Acordului de Asociere și a neimplementării acestuia de către autoritățile din regiune, problemele economice din stânga Nistrului riscă să se agraveze și mai mult.

 

„Accesul la piețele externe de desfacere va fi principala provocare a autorităților pe termen scurt și mediu și în acest sens existența unui regim de comerț liber cu UE și CSI este vitală pentru regiune. În același timp, denunțarea de către autoritățile transnistrene a Acordului de Asociere cu UE va duce la scumpirea exportului regiunii cu 10-15%, ca urmare a anulării de către UE a preferințelor comerciale pentru companiile din regiune începând cu 2016”, a spus directorul Expert-Grup.

 

Potrivit lui, în următorii ani economia regiunii va înregistra o stagnare, creșterea economică fiind estimată doar la 0,5-1%. „Această situație va fi favorizată de mediul de afaceri neconcurențial, problemele demografice și riscurile economice venite din partea Rusiei și Ucrainei”, a menționat sursa citată.

 

Co-autorul studiului, Alexandru Fala, a menționat că economia regiunii își pierde din potențialul său de creștere, această situație fiind generată în mare parte de scăderea ritmurilor de dezvoltare a industriei, care numai în perioada 2008-2009 s-au redus cu 11 p.p.

 

„Până la criza din 2009 industria constituia până la 30% în PIB-ul regiunii, însă după criză ponderea acestui sector este puțin mai mare de 20%”, a spus expertul, precizând că industria este un pilon important pentru dezvoltarea regiunii.

 

Co-autorul studiului, Iurie Morcotîlo, a menționat că finanțele publice din stânga Nistrului se află într-o situație critică, precizând că în anul 2013 deficitul bugetar a constituit 15-16% din PIB, fiind prognozată o reducere a acestuia până la 11% în 2016.

 

„Autoritățile regiunii au acceptat măsurile de austeritate, conștientizând că sistemul lor economic nu este unul viabil. Aproximativ 75% din cheltuielile publice sunt direcționate pe domenii sociale, iar 4,5% din PIB-ul regiunii merge pentru securitate și armată. Măsurile de austeritate se fac mai mult din contul reducerilor în domeniul real și nu din contul domeniului militar, care rămâne o prioritate în sistemul de securitate al regiunii”, a spus expertul.

Comentarii [ 3 ] Adaugă

  1. 21.07.2014 02:54:11 Elena
    No protejato corect asa nu este frumos de loc!!!
  2. 22.07.2014 08:58:46 Maria
    Nu cred asta este propaganda brutala!!!
  3. 22.07.2014 09:01:19 Diana
    Bravo boetii, noi trebue sa dezvaluim adavarul despre situatia in Transnistria!

Adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.