Opt universități din Republica Moldova și-au unit eforturile pentru a consolida autonomia universitară, pornind de la exemplul și experiența în domeniu a țărilor europene. În acest scop, în perioada 2012-2015 se desfășoară proiectul TEMPUS „Consolidarea autonomiei universitare în Moldova (EUniAM)”, finanțat de Uniunea Europeană.

 

Coordonatorul național al proiectului, Larisa Bugaian, prorector al Universității Tehnice a Moldovei, a menționat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG”, că în cadrul proiectului au fost organizate mai multe ateliere de lucru, platforme de comunicare internă și elaborate patru rapoarte privind situația actuală a autonomiei universitare din Moldova.

 

De asemenea, au fost organizate cinci vizite de studiu în universitățile partenere din țările UE, la care au participat 76 de persoane pentru a prelua experiența acestora în domeniul autonomiei universitare.

 

„Scopul nostru a fost de a stabili care sunt dimensiunile acestei autonomii, să evaluăm autonomia universitară din țările europene și s-o raportăm la cea din Republica Moldova. Astfel, aflând unde suntem și unde vrem să fim, încercăm să contribuim la îmbunătățirea autonomiei universitare din RM, atât prin modificarea actelor normative, cât și a regulamentelor care țin de activitatea universitară internă”, a spus Larisa Bugaian.

 

Coordonatorul proiectului Romeo Țurcan, conferențiar universitar la Universitatea Aalborg din Danemarca, a menționat că unul din scopurile proiectului este conștientizarea misiunii universității într-o societate modernă.

 

„Acest fapt presupune că universitatea trebuie să se angajeze în procesele de cercetare, iar predarea să fie bazată pe cercetare, adică cunoștințele din domeniul cercetării să fie imediat transmise studenților. De asemenea, este important ca universitatea să se implice plenar la dezvoltarea economică și socială a țării prin transferul de cunoștințe”, a spus Țurcan.

 

Participanții la conferință au menționat că autonomia universitară este de patru tipuri: organizatorică, financiară, de personal și academică.

 

Solicitată de jurnaliști să precizeze cum autonomia universitară va influența salariile profesorilor, prim-prorectorul ASEM, Ala Cotelnic, a precizat, în primul rând, că „autonomia financiară determină posibilitatea universității de a acumula bani și de a putea să-i gestionezi eficient”.

 

„În acest context, fiecare universitate, în funcție de posibilitățile pe care le va avea va putea să stimuleze performanțele profesorilor. Evident, profesorii din țările pe care le-am analizat, sunt mult mai bine plătiți, dar acolo există și un sistem de evidență mai bine pus la punct a lucrului pe care aceștia îl fac. Venitul unui profesor de la fiecare universitate în parte este diferit în dependență de specificul instituției, activitățile practice și de cercetare pe care le desfășoară profesorul etc.”, a spus Ala Cotelnic, precizând că acest lucru este legat și de posibilitățile fiecărei universități de a atrage cât mai multe resurse financiare.

 

Profesorul Universității din Kent, Marea Britanie, John Reilly, a menționat că acest proiect se încadrează în mișcarea generală din UE care se referă la modernizarea și reformarea universităților, care își propune să răspundă nu doar nevoilor zilei de azi, dar și de mâine.

 

„Acest proiect i-a permis RM să evalueze și să analizeze ceea ce se întâmplă la nivelul UE, pentru ca să poată selecta elementele care corespund și se potrivesc cel mai bine sistemului său universitar”, a spus profesorul din Marea Britanie.

 

Bugetul total al proiectului este de 1,12 mil. de euro, dintre care grantul programului TEMPUS constituie 1 mil. de euro, restul fiind co-finanțarea asigurată de universitățile din Moldova.