Refugiații transnistreni amenință cu noi proteste de amploare începând cu săptămâna viitoare, nemulțumiți de faptul că autoritățile nu le permit să privatizeze apartamentele din blocurile locative din str. Ginta Latină 11/3 și str. Nicolae Milescu Spătaru 21/5, destinate persoanelor intern deplasate din raioanele de est ale țării.

 

Președintele Mișcării Refugiaților Transnistreni, Anatol Bîzgu, a menționat luni, în cadrul unei conferințe de presă la agenţia „INFOTAG”, că autoritățile locale impun locatarii acestor blocuri, 160 de familii, să cumpere locuințele la prețul de 450 mii de lei pentru un apartament cu trei odăi și la prețul de 320 mii de lei pentru un apartament cu două odăi.

 

„După ce am pregătit timp de trei luni de zile documentele necesare solicitate pentru a putea privatiza apartamentele, acum ni se cere să le cumpărăm. Nu avem altă soluție decât să ne revoltăm împotriva fărădelegilor pe care le comit autoritățile în adresa celor care au luptat pentru independența RM”, a spus Bîzgu.

 

Potrivit lui, un angajat al primăriei a motivat refuzul autorităților de a executa decizia Consiliului Municipal Chișinău din 3 iunie 2014 prin faptul că decizia în cauză a fost contestată la judecătoria Centru de către Cancelaria de Stat.

 

„Adică Guvernul a atacat în judecată autoritățile locale, cu solicitarea de a anula decizia CMC pe care o consideră ilegală. Cancelaria de Stat a contestat decizia autorităților locale în pofida faptului că potrivit legislației nu poate fi contestată o decizie care vine să execute o hotărâre a instanței de judecată. Am verificat informația și întradevăr există un asemenea dosar, iar prima ședință de judecată este programată pentru data de 15 octombrie”, a spus el.

 

Președintele Asociației a menționat că refugiații sunt puși astfel în situația de a se revolta și ieși la acțiuni de protest. Membrii mișcării susțin că vor protesta în fața Primăriei Chișinău, Guvernului, Parlamentului, Președinției.

 

„Vom protesta ca poporul să afle cum își bat joc de noi cei care doresc să-i alegem în funcții încă pentru un mandat de patru ani”, a spus Bâzgu.

 

Văduva de război, Tamara Tuntulescu, a menționat că a lăsat pe malul stâng al Nistrului toată averea, și-a pierdut soțul în război, pentru ca acum autoritățile să-și bată joc de ea.

 

„Timp de 10 ani lupt ca să am un apartament, iar acum ni se pun condiții ca să semnăm un contract potrivit căruia abia după 20 de ani vom avea posibilitatea să privatizăm apartamentul. Dar cu cine să fac acest contract, cu Dumnezeu, când eu acum am 70 de ani. Eu sunt chiriașul principal și dacă mor, copiii mei ajung pe drumuri. Pentru ce am luptat și am pierdut tot ce am avut mai scump? De ce ei se bucură de atâtea privelegii, de apartamente, iar noi nu avem măcar loc pe pământ?”, se întreabă femeia indignată.

 

Membrul Mișcării, Anatol Ionaș, a menționat că „statul cu o mână dă aceste apartamente, dar cu două le ia”.

 

„În afară de legi și Constituția țării trebuie să existe și legea moralei și a bunului simț. Ar fi cazul ca autoritățile să se gândească la popor, mai ales că este vorba de o categorie de cetățeni care și-au dat viața pentru independența RM. Oamenii au jertfit multe, pentru ca statul să prospere. Eu cred că această categorie de cetățeni merită să primească apartamentele în cauză”, a spus Ionaș.

 

Participanții la conferință au făcut referire la Legea cu privire la locuințe care a fost adoptată de Parlament pe 18 iulie 2014, dar încă nu a fost publicată. Aceasta prevede că apartamentele care nu sunt privatizate, intră în categoria apartamentelor sociale.

 

„Dacă această lege va fi publicată și după șase luni de zile noi nu vom reuși să privatizăm apartamentele, atunci acestea vor primi statut de apartamente sociale și nu le vom mai putea privatiza niciodată. De ce autoritățile procedează astfel? Avem o singură explicație – din răzbunare pentru că noi întotdeauna am protestat, ne-am expirmat nemulțumirea și ne-am apărat drepturile”, a spus Bîzgu.

 

Participanții la conferință și-au exprimat indignarea în legătură cu faptul că în alte cazuri primăria capitalei a oferit unor persoane peste 50 mii de euro pentru a executa deciziile instanțelor de judecată privind asigurarea cu spațiul locativ, în timp ce în cazul refugiaților îi obligă să achite pentru apartamente.