Mişcarea refugiaţilor transnistreni îl acuză pe primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, de manipulare a opiniei publice.

Preşedintele mişcării, Anatol Bâzgu, a amintit luni, într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, că în 1992, la finele conflictului transnistrean autorităţile Moldovei au promis refugiaţilor nevoiţi să fugă din regiune că le vor oferi locuinţe la Chişinău.

„Apartamentele din blocurile de pe strada Ginta Latină 11/3 şi Milescu Spătaru 21/5 sunt destinate şi refugiaţilor transnistreni, însă este destul de dificil de a obţine aceste apartamente pe cale legală, nemaivorbind de privatizare. Primarul minte spunând că mai avem locuinţe în Transnistria şi că dorim să revindem aceste apartamente noi. Să demonstreze, nu să arunce vorbe în vânt”, a spus Bâzgu.

Potrivit spuselor sale, blocul de pe strada Ginta Latină, construit din resurse locale, 50% din bugetul municipal şi 50% din bugetul de stat, iar de pe Milescu Spătaru – cu sprijinul financiar al Băncii Europene de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB).

„Consiliul municipal ne-a interzis să privatizăm apartamentele din aceste case, contrar faptului că avem decizia instanţei de judecată care ne permite aceasta. Chiar şi privatizată aceste apartamente nu pot fi vândute sau schimbate. Şi dacă apare un nou membru în familie, sau altceva? Primăria leagă mâinile refugiaţilor. În plus, Chirtoacă afirmă că unii refugiaţi nu sun demni de apartamente, interesant, dacă ar fi luptat pe Nistru ar gândi la fel? Unor refugiaţi li s-a propus să cumpere apartamentele – 450 mii lei pentru un apartament cu trei odăi şi 320 mii pentru apartament cu două odăi”, a spus el.

Potrivit lui Bâzgu, unor refugiaţi, care au fost de acord să devină membri ai Partidului Liberal, al căruia vicepreşedinte este Chirtoacă, primăria le-a alocat 55 mii de euro pentru procurarea locuinţei.

„Astfel de contracte sunt peste 30, însă, despre astfel de „refugiaţi” nu am auzit niciodată, este simplu cumetrism, spălare de bani. De construcţia blocului s-a ocupat compania ce aparţine unui membru al PL, şi în loc de 320 s-au construit nu mai mult de 200. Pe încălcarea drepturilor noastre ne-am adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi am câştigat. Curtea a obligat Guvernul Moldovei să ne achite 1 mil. de lei, însă despre aceasta nu s-a vorbit, s-au discutat doar afirmaţiile mincinoase ale primarului, care ne discreditează”, s-a plâns Bâzgu.

El a menţionat că „contrar deciziilor unor instanţe de judecată în favoarea refugiaţilor, consiliul municipal refuză să execute decizia”.

„Pe 3 noiembrie vom organiza o nouă acţiune de protest în faţa primăriei, iar pe 10 noiembrie urmează să aibă loc o nouă şedinţă de judecată. Pe acest subiect nu trebuie să facă politică, trebuie ajutaţi oamenii care au luptat pentru integritatea ţării”, a spus apărătorul drepturilor.

„INFOTAG” precizează: În cadrul proiectului de construcţie a locuinţelor pentru familii nevoiaşe, în sumă de 7,6 mil. euro, dintre care 645 sunt alocate de CEB, iar 36% sunt contribuţia Guvernului, au fost construite două blocuri locative în Chişinău, pe strada Liviu Deleanu de 69 apartamente, şi 80 apartamente pe strada Milescu Spătaru. Însă resursele au fost alocate de bancă cu rata de 1% pentru un termen de 20 de ani cu o perioadă de graţie de cinci ani, ceea ce presupune interdicţia de a privatiza apartamentele până creditul nu va achitat.