Reportaje

ÎN PARLAMENTUL MOLDOVEI AR ACCEDE DOAR PSRM, PDM, PAS ŞI PLATFORMA DA

26 noiembrie, 2018
ÎN PARLAMENTUL MOLDOVEI AR ACCEDE DOAR PSRM, PDM, PAS ŞI PLATFORMA DA

Dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri parlamentare în baza sistemului proporţional, în Parlament ar accede Partidul Socialiştilor (PSRM), Partidul Democrat (PDM), Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (DA). Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Potrivit sondajului, PSRM ar obţine 32,7% din voturile alegătorilor, PDM – 11,5%, PAS – 10,8%, Platforma DA – 10%. Celelalte partide nu ar depăşi pragul electoral de 6%. Astfel, Partidul Şor ar obţine 2,9%, „Partidul Nostru” (PN) – 2,3%, Partidul Comuniştilor – 1,9%. În acelaşi timp, 18,5% din respondenţi nu au decis pe cine să aleagă, iar 7,3% au spus că nu vor merge la vot.

Ţinând cont de numărul alegătorilor decişi, pentru PSRM sunt gata să voteze 44,1% dintre respondenţi, pentru PDM – 15,5%, PAS – 14,5%, Platforma DA – 13,5%.

Președintele ASDM, Victor Mocanu, a menţionat ratingul Partidului Şor, care a crescut de la 1% la 2,9%, precum şi faptul că PDM a ajuns pe locul doi.

„În sondajele anterioare, PDM se clasa pe locul al treilea sau al patrulea. Atitudinea populației față de activitatea PDM a fost influențată cel mai important de programul „Drumuri bune pentru Moldova”. Democraţii sunt prezenţi mult în presă, conducerea merge în teritoriu, precum și a lansat reforme care au deja sau vor avea rezultate pozitive în viitor. Populația crede că ei (PDM – „I.”) sunt oameni care vor să schimbe situația din țară”, a spus el.

Mocanu a subliniat că rezultatele sondajului se referă doar la alegerile pe listele de partid, deoarece încă nu se cunosc candidații în circumscripţiile uninominale.

Directorul Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI, Eugen Ştirbu, a spus că sociologii vor putea efectua sondaje în circumscripţiile uninominale abia peste o lună după anunţarea tuturor candidaţilor.

Pe lista închisă, topul încrederii este condus în continuare de preşedintele Igor Dodon cu 52,1%. Acesta este urmat de prim-ministrul Pavel Filip – 28%, preşedinta PAS, Maia Sandu – 24,5%, liderul Platformei DA, Andrei Năstase – 22,8%, preşedinta PSRM, Zinaida Greceanîi – 21,2%, preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc – 19,6% şi liderul PCRM, Vladimir Voronin – 17,6%.

Alta e situaţia atunci când respondenții au fost rugaţi să numească politicienii în care au încredere. Astfel, în preşedinte au încredere circa un sfert din respondenţi, în premier – 8,2%, Sandu – 6,5%, Năstase – 5,3%, Creceanîi şi Plahotniuc – câte 4,6%.

Numărul celor care sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) îl depăşeşte puţin pe cel al susţinătorilor aderării la Uniunea Europeană (UE).

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc un referendum privind vectorul de dezvoltare al ţării, 41,5% dintre cetățeni ar vota pentru aderarea la UEEA, iar 38,5% - pentru aderarea la Uniunea Europeană. În același timp, 5,6% sunt împotriva aderării la vreuna din uniuni, 6,5% nu ar participa la vot, iar 7,7% nu au răspuns la întrebare.

La un referendum similar privind aderarea Moldovei la NATO, 22,4% ar vota „pentru”, iar 60,1% - „împotrivă”.

Totodată, 72,2% dintre respondenți apreciază pozitiv relațiile dintre Moldova și Ucraina, iar 11,5% sunt de opinie inversă. În ceea ce privește relațiile cu România, 80,1% au o opinie pozitivă, iar 7,4% au exprimat o opinie negativă. Aproximativ 60% dintre respondenți consideră că între Republica Moldova și Federația Rusă există relații bune, iar 28,8% susţin că acestea sunt rele. În opinia a 76,1% din respondenți, relațiile cu UE sunt bune, iar de opinie contrară sunt 15,4%.

Sărăcia, corupţia şi preţurile înalte la produse şi servicii sunt principalele probleme care îi îngrijorează pe cetăţenii Moldovei. Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Sărăcia, lipsa de bani și nivelul de trai îi îngrijorează pe 34,4% dintre respondenți, corupția în toate domeniile și furtul miliardului – 23%, prețurile la produse și serviciile comunitare (în special, încălzirea pe timp de iarnă) – 21,1%, migrația și situația demografică – 18,5%, șomajul și lipsa locurilor de muncă cu salarii mari – 18%, viitorul copiilor și al țării – 17,7%, criza politică – 17,3%, situația economică – 16,9%, sănătatea – 16%.

Conform sondajului, ponderea celor care consideră că situația din țară se dezvoltă în direcția greșită a scăzut ușor. Dacă în septembrie 74,9% dintre respondenți erau pesimiști în această privință, în noiembrie numărul acestora a fost de 71,4%. Situația însă este departe de rezultatele din martie 2017, când 60,9% aveau o atitudine negativă despre evoluția situației din țară.

Potrivit președintelui ASDM, Victor Mocanu, prin direcţia greșită respondenții au în vedere reformele care influenţează direct nivelul de trai și faptul că până în 1991 trăiau mai bine decât acum, iar o parte se referă la vectorul geopolitic.

Majoritatea respondenților consideră că reformele efectuate în țară sunt ineficiente. Doar 2,1% consideră că reformele sunt eficiente, 27,7% cred că acestea sunt puţin eficiente, 49,2% afirmă că sunt aproape ineficiente, iar 18,1% consideră că reformele sunt inutile. Cu toate acestea, în ultimele luni, atitudinea populației față de reforme se schimbă spre bine.

Cea mai bună atitudine respondenţii o au faţă de activitatea autorităților locale (42%), situația din domeniul culturii (38,3%), reforma educațională (36,8%), politica externă a Moldovei (33,7%), reforma administrației centrale (29,8%). %) și faţă de situația din domeniul combaterii corupției (29,2%). Majoritatea populației este nemulțumită de reforma justiției (76,8%), reforma sistemului de pensii (72,1%), reforma bancară (70,1%), situația din domeniul reglementării transnistrene (69,4%) și situația din economie (69,3%).

Mocanu a menționat că, în general, populația are o atitudine negativă față de reformele din republică, însă, dacă luăm fiecare regiune și reformă în parte, atunci opinia respondenților nu este atât de categorică și univocă.

Studiul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. Sondajul a fost realizat în perioada 1-20 noiembrie pe un eşantion de 1189 de persoane din 82 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.

SONDAJ: PESTE 68% DIN CETĂŢENI CONSIDERĂ CĂ PARTIDELE NU TREBUIE SĂ FIE FINANŢATE DIN BUGETUL DE STAT

Peste 68% din cetăţeni consideră că partidele nu trebuie să fie finanţate din bugetul de stat. Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Potrivit preşedintelui ASDM, Victor Mocanu, respondenţii consideră că partidele se pot asigura cu finanțare prin intermediul cotizaţiilor de membru şi astfel îşi vor dovedi viabilitatea.

Conform sondajului, 73,3% pledează pentru creșterea numărului de secții de votare în străinătate. Aproximativ 73% consideră că mass-media ar trebui sancţionată pentru reflectarea dezechilibrată a campaniei electorale, iar 92,1% susțin pedeapsa pentru mituirea alegătorilor. Alţi 67,5% pledează pentru reducerea rolului bisericii în campania electorală.

Aproape jumătate dintre respondenți (49,2%) ar dori să folosească sistemul de vot electronic în secția de votare în locul buletinului tradițional de hârtie, iar 38% nu susțin o astfel de inovație. Aproape trei sferturi ar dori să aibă posibilitatea să voteze la orice secție de votare, iar 58,5% ar vrea să voteze online. În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre cetățenii chestionați au spus că posibilitatea de a vota prin Internet crește probabilitatea participării lor la vot.

Aproximativ 55% consideră că, înainte de trecerea la sistemul electoral mixt, au fost desfăşurate prea puţine consultări publice, iar 17,7% susţin că au fost destul de multe dezbateri.

Mocanu a spus că ponderea celor care susțin ideea reducerii numărului de deputați s-a redus semnificativ – cu 20 de puncte procentuale din februarie 2016 și constituie 72,5%.

„Acest lucru ţine de faptul că oamenii încep să înțeleagă rolul Parlamentului și cât de important este să avem deputați bine instruiţi, care să se conducă de interesele țării. Majoritatea experților (aproximativ 80%) sunt împotriva reducerii numărului de deputați, deoarece aceasta va duce la o scădere a calității activității Parlamentului”, a spus el.

Majoritatea respondenților (76,8%) consideră că deputații ar trebui să-și depună mandatul dacă părăsesc fracțiunea în care au fost aleși. De asemenea, 70,5% pledează pentru desfăşurarea unui referendum privind ridicarea imunității parlamentare, fiind cu aproape 8 puncte procentuale mai puțin decât în mai 2016.

Studiul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. Sondajul a fost realizat în perioada 1-20 noiembrie pe un eşantion de 1189 de persoane din 82 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.

Comentarii [ 3 ] Adaugă

  1. 27.11.2018 10:58:14 Fima
    Mocanu face bune sondaje, ei ajut si alegatorilor si politicenelor...
  2. 27.11.2018 11:03:01 Elena
    In favoarea cui dl Mocanu face asa fel de sondaje?
  3. 28.11.2018 12:50:08 Galina
    Informatia foarte si foarte UTILA, multumim dl Mocanu.

Adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.