maib_esspreso

Reportaje

NICIUN PARTID NU VA REUŞI SĂ OBŢINĂ LA ALEGERI MAI MULT DE JUMĂTATE DIN VOTURILE ALEGĂTORILOR – SONDAJ

18 februarie, 2019
NICIUN PARTID NU VA REUŞI SĂ OBŢINĂ LA ALEGERI MAI MULT DE JUMĂTATE DIN VOTURILE ALEGĂTORILOR – SONDAJ

Dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri parlamentare, atunci pe listele de partid în organul legislativ ar accede Partidul Socialiştilor (PSRM), Partidul Democrat (PDM) şi blocul electoral ACUM, format din Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (DA).

Potrivit sondajului de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM), pentru PSRM ar vota 43,4% din respondenţi, pentru PDM – 17,1%, pentru ACUM – 14,1%. Celelalte partide nu ar depăşi pragul electoral de 6%.

Potrivit preşedintelui ASDM, Victor Mocanu, ar fi logic ca pragul electoral să fie micşorat până la 2-4% pentru a spori şansele partidelor mici, având în vedere trecerea la sistemul electoral mixt, care prevede că pe listele de partid sunt aleşi doar 50 din 101 deputaţi.

Pentru Partidul Şor ar vota 2,8%, pentru Partidul Comuniştilor – 2,5%, pentru „Partidul Nostru” (PN) – 2,3%, iar celelalte partide ar obţine în total 5,3%. În acelaşi timp, ponderea alegătorilor indecişi sau care nu vor merge la vot s-a redus comparativ cu rezultatele sondajului din ianuarie până la 8,1% (-3,6 p.p.) şie, respectiv, 4,4% (1,5 p.p.).

Mocanu a menționat că 0,9% sunt gata să voteze pentru Partidul Liberal și 0,6% pentru Partidul Național Liberal. Potrivit lui, dacă aceste două partide, precum și alți unionişti şi-ar uni forțele, teoretic, ei ar putea accede în Parlament pe listele de partid.

Sondajul a arătat că preferințele de partid a 24,9% din alegători depind de calitățile personale ale conducerii formaţiunii, 20,3% - de echipa partidului, 16,1% - de dorința de a lupta împotriva corupției și criminalității, 11,6% - de deschiderea magazinelor sociale, 10,7% - de coincidența opiniilor privind vectorul de dezvoltare, 7,8% - de implementarea reformelor eficiente, 6,4% - de ideologie și programul partidului.

Pe lista închisă, topul încrederii este condus în continuare de Preşedintele Igor Dodon cu 52,8%. Acesta este urmat de preşedinta PAS, Maia Sandu – 28,5%, preşedinta PSRM, Zinaida Greceanîi – 26,7%,  prim-ministrul Pavel Filip – 24,4%, liderul Platformei DA, Andrei Năstase – 22,3%, preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc – 21%, primarul oraşului Orhei, Ilan Şor – 18,7%, președintele PCRM, Vladimir Voronin – 15,8%, consilierul municipal din Chişinău din partea PSRM, Ion Ceban – 14,3%, preşedintele PN, Renato Usatîi – 11,1%.

Alta e situaţia atunci când respondenții au fost rugaţi să numească politicienii în care au încredere. Astfel, în preşedintele Dodon au încredere 34,1% din respondenţi, Sandu – 6,2%, Filip – 4,4%, Greceanîi – 4,1%, Năstase – 3,7%, Plahotniuc – 3,1%. Aproape fiecare al cincilea respondent a declarat că nu are încredere în niciun politician, iar 13,1% nu au răspuns la întrebare.

Sondajul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 februarie pe un eşantion de 1195 de persoane din 83 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.

SONDAJ: NUMĂRUL CELOR CARE SPRIJINĂ ADERAREA MOLDOVEI LA UE ŞI UEEA ESTE APROAPE LA FEL

Numărul celor care sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) şi la Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) este aproape la fel, deoarece diferenţa se încadrează în limita marjei de eroare. Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc referendumul privind aderarea la una dintre uniuni, pentru UEEA ar vota 42,9%, iar pentru aderarea la UE – 41,2%. Alţi 6,8% din respondenți nu ar alege nicio uniune, 5,6% nu ar vota la acest referendum, iar 3,5% nu au răspuns la întrebare.

În cadrul unui referendum similar privind aderarea Moldovei la NATO, doar 22,3% din respondenţi ar fi „pentru”, iar 63,1% - „împotrivă”. Restul respondenţi nu sunt decişi sau nu au răspuns la întrebare.

Autorii sondajului au constatat că aceste date reflectă poziția cetățenilor care locuiesc în republică, iar diaspora ar putea influența semnificativ situația.

Sondajul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 februarie pe un eşantion de 1195 de persoane din 83 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.

CEI MAI ACTIVI ALEGĂTORI SUNT ORĂŞENII, PENSIONARII ŞI PERSOANELE CU VENITURI MICI

Orăşenii, pensionarii şi persoanele cu venituri mici sunt cei mai activi alegători din Moldova. Despre aceasta arată datele unui sondaj de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Preşedintele ASDM, Victor Mocanu, a menţionat că, pentru a stabili gradul de activitate a diferite grupuri de cetăţeni, aceştia au fost împărţiţi în funcţie de participarea lor la trei scrutine electorale precedente (alegerile parlamentare din 2014, alegerile locale din 2015 şi alegerile prezidenţiale din 2016 – „I.”) în „foarte activi”, „activi”, „mai puţin activi” şi „pasivi”.

În categoria celor „foarte activi” au fost incluşi şi tinerii care au participat doar la un singur scrutin, deoarece la momentul desfăşurării celor precedente ei erau minori.

Sondajul a arătat că 56,1% dintre respondenți au participat la ultimele trei scrutine electorale, 14,3% - la două, 19,9% - la  unul, 9,8% - la niciunul.

După „locul de reședință", alegătorii foarte activi sunt mai mult în mediul urban (57,7%) decât în mediul rural (54,8%). La categoria de vârstă se atestă o creștere graduală a ponderii celor mai activi alegători: cei mai puţin alegători foarte activi sunt în rândul tinerilor (33,3%), iar cei mai mulţi sunt în rândul pensionarilor (88,7%).

Studiul a arătat că ponderea alegătorilor foarte activi în rândul cetățenilor cu studii superioare și a celor cu studii medii incomplete este aproape aceeași – 67% față de 67,9%, iar în celelalte cazuri aceasta variază între 46% şi 55%. Participarea la vot este legată de situația materială: ponderea alegătorilor foarte activi în rândul săracilor este de 71,8%, iar printre cei bogați – de 49,4%.

Mocanu a spus că majoritatea alegătorilor foarte activi susțin ideea finanțării partidelor din bugetul de stat, dar se opun organizării alegerilor în două zile, deoarece, în opinia lor, aceasta va duce la creșterea cheltuielilor pentru organizarea alegerilor și va crește probabilitatea de fraudă.

Potrivit lui, 62,1% dintre alegătorii foarte activi sunt împotriva votării prin Internet, fapt determinat probabil de predominarea persoanelor în vârstă, de aceea, introducerea tehnologiilor informaționale nu va spori gradul de participare a persoanelor în vârstă la vot, dar poate atrage generația tânără ca să voteze.

„Alegătorii foarte activi sunt, de asemenea, împotriva reducerii numărului de deputați în Parlament. Acest lucru indică o mai mare cultură politică, deoarece ei consideră că Parlamentul cu un număr mai mic de deputați va fi mai puțin eficient și va fi mai ușor să fie creată o majoritate parlamentară care să convină persoanelor cu influență”, a spus sociologul.

De asemenea, majoritatea alegătorilor foarte activi susțin adoptarea legii care obligă deputatul să-și depună mandatul, dacă părăseşte fracțiunea partidului din care a fost ales.

Sondajul a fost efectuat la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI. Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 februarie pe un eşantion de 1195 de persoane din 83 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.

Comentarii [ 2 ] Adaugă

  1. 19.02.2019 12:15:04 Liudmila
    Nu cred ca sa fie anume asa cum arata acest sondaj...
  2. 20.02.2019 09:07:37 Vlad
    Aproximativ asa si este.

Adaugă comentariu

  • nume
  • email
  • mesaj
Multumim!
Comentariul dvs. va fi publicat după aprobarea administratorului.

Для просмотра содержимого этого блока Вам необходимо установить flash-player