Posibilele alegeri parlamentare anticipate în Moldova nu vor schimba substanţial raportul de forţe. Despre aceasta arată rezultatele unui sondaj de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Potrivit sondajului, o treime (33,2%) din respondenți consideră că în urma alegerilor parlamentare anticipate niciun partid nu va putea obține majoritatea locurilor în organul legislativ, 19,4% susţin că alegerile vor fi câștigate de forțele de stânga, 14,2% - de centriști, 10,8% - de forţele de dreapta. Alți 3,5% dintre respondenți au menționat că votarea repetată ar putea avea un impact negativ asupra participării la vot.

„Este evident că alegerile parlamentare anticipate nu vor schimba situaţia creată după alegerile din 24 februarie. Dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ pe listele de partid ar accede aceleaşi formaţiuni reprezentate în actualul Parlament”, a spus preşedintele ASDM, Victor Mocanu.

Astfel, pentru Partidul Socialiştilor (PSRM) sunt gata să voteze 27,3% din respondenţi (în prezent deţine 35 din 101 mandate de deputat), pentru Partidul Democrat (PDM) – 16,9% (fracţiunea are 30 de mandate), pentru blocul ACUM – 16,7% (blocul deţine 26 de mandate), pentru Partidul Şor – 4,1% (fracţiunea deţine acum şapte mandate). Pentru Partidul Comuniştilor ar vota 2,2%, pentru „Partidul Nostru” – 1,3%, pentru Partidul Liberal – 0,8%. Alţi 21,3% dintre respondenți nu au răspuns la întrebare, iar 7,6% nu ar merge la vot.

Ţinând cont numai de numărul respondenților decişi, PSRM ar obţine 38,4%, PDM – 23,8%, ACUM – 2 ,5%, Partidul Şor – 5,8%.

În acelaşi timp, opțiunile privind crearea unei coaliții de guvernământ între Partidul Socialiştilor și Partidul Democrat, precum și PSRM și blocul politic ACUM sunt la fel de populare printre cetățenii Moldovei.

Potrivit sondajului, crearea unei coaliţii PSRM-PDM este sprijinită de 28,6% din respondenţi, iar crearea unei coaliţii PSRM-ACUM de 27%. Opţiunea unei coaliţii PDM-ACUM este acceptată numai de 7,3%. Peste 15% pledează pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, iar 5,9% - pentru aprobarea unui guvern minoritar. În acelaşi timp, 3,1% din respondenţi au numit alte opţiuni, iar 12,7% nu au răspuns la întrebare.

„În cadrul sondajului, respondenții au propus diferite soluții pentru criza politică cauzată de lipsa unei majorități parlamentare și a unui guvern funcțional pe deplin, printre care crearea unei coaliții între deputații din circumscripțiile uninominale, aprobarea unui guvern tehnocratic cu participarea tuturor partidelor, schimbarea regimului politic, stabilirea unei dictaturi și revenirea la sistemul unipartid. „Unii şi-au exprimat opinia că democrația în Moldova a eșuat, de aceea nu mai este nevoie de Parlament. Ei cred că Președintele ar trebui să rezolve toate problemele din țară”, a menționat Mocanu.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-10 mai de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI (IIMDD). La sondaj au participat 1189 de persoane din 89 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.


SONDAJ: BISERICA ŞI PREŞEDINTELE SE BUCURĂ DE CEA MAI MARE ÎNCREDERE A CETĂŢENILOR MOLDOVEI

Biserica (63,5%) şi Preşedintele (51,5%) se bucură de cea mai mare încredere a cetăţenilor Moldovei. Despre aceasta arată rezultatele unui sondaj de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Primarii localităților se bucură de încrederea a 42% dintre respondenți, armata – 37,8%, mass-media – 35,6%, Academia de Științe a Moldovei – 35,2%, poliția – 34%, Guvernul – 33,4%, sindicatele – 29,8%, sistemul bancar – 29,8%, organizațiile internaționale cu reprezentanță în Moldova – 29,3%, Comisia Electorală Centrală – 27,5%, organizațiile neguvernamentale – 25,6%, Parlamentul – 24,6%, justiția – 20,7% %, partidele – 17,4%.

Preşedintele ASDM, Victor Mocanu, consideră că rezultatele sondajului sunt îngrijorătoare, în special nivelul scăzut de încredere în instituțiile implicate direct în procesul electoral. Acest lucru se reflectă și în nivelul scăzut al încrederii cetățenilor în alegeri.

Topul încrederii în politicienii din Moldova, pe listă închisă, este condus de Preşedintele Igor Dodon cu 52,8%. Acesta este urmat de preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu – 30,1%, preşedintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – 28,2%, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase – 24,2%, preşedinta Partidului Socialiştilor (PSRM), Zinaida Greceanîi – 22,5%, preşedintele Partidului Şor, Ilan Şor – 18,4%, preşedintele fracţiunii PDM şi prim-ministrul Pavel Filip – 17,6%, deputatul PSRM, Ion Ceban – 17,4%, liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin – 14,3%, deputatul PDM, Andrian Candu – 14%, başcanul Găgăuziei, Irina Vlah şi liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi – câte 12%.

Altă situaţie însă este atunci când respondenţilor li s-a propus să numească politicienii în care au încredere. Astfel, în Dodon au încredere 25,9% din respondenţi, Sandu – 6,8%, Plahotniuc – 6,6%, Năstase – 4,7%, Greceanîi – 4,6%, Şor – 4%, Filip – 2,1%, Ceban – 1,9%, Voronin – 1,7%, Vlah – 1,4%, Usatîi – 1,3%. Alţi 21,3% din respondenţi au declarat că nu au încredere în nimeni, iar 16,1% nu au putut oferi un răspuns.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-10 mai de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI (IIMDD). La sondaj au participat 1189 de persoane din 89 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.


SONDAJ: NUMĂRUL SUSŢINĂTORILOR INTEGRĂRII MOLDOVEI ÎN UE ŞI UEEA ESTE APROAPE ACELAŞI

Numărul susţinătorilor integrării Moldovei în Uniunea Europeană (UE) şi Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) este aproape acelaşi, deoarece diferenţa se înscrie în marja de eroare. Despre aceasta arată rezultatele unui sondaj de opinie, prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM).

Potrivit sondajului, dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc un referendum privind vectorul de dezvoltare al ţării, 39,1% dintre cetățeni ar vota pentru aderarea la UEEA, iar 37,5% - pentru aderarea la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, 11,2% sunt împotriva aderării la vreuna dintre uniuni, iar 6,3% din respondenţi nu au putut răspunde la întrebare.

Nivelul de susţinere a celor doi vectori a scăzut ușor comparativ cu rezultatele sondajului din februarie. Atunci, UEEA era sprijinită de 42,9%, iar UE – de 41,2%. Acest lucru ţine de creșterea numărului celor care se opun ambilor vectori.

La un referendum similar referitor la aderarea Moldovei NATO, situaţia este mai clară: „pentru” ar vota numai 22,1%, iar „împotrivă” – 54,8%. Ceilalţi respondenţi nu au putut răspunde la întrebare.

Peste 79% dintre respondenți consideră că relațiile Moldovei cu România pot fi numite bune. În ceea ce privește UE, de această părere sunt 74,8% din respondenţi, în privinţa Ucrainei – 71,4%, SUA – 62,8%, iar Rusiei – 60,8%. În opinia a 28,3% dintre cetățeni, între Federația Rusă și Republica Moldova există relații neprietenoase.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-10 mai de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova la comanda Filialei din Chişinău a Institutului internaţional de monitorizare a dezvoltării democraţiei, parlamentarismului şi respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor statelor-membre CSI (IIMDD). La sondaj au participat 1189 de persoane din 89 de localităţi. Marja de eroare este de 3%.