Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în educaţie pentru anii 2018-2020 nu este implementat. Aceasta este concluzia cuprinsă în raportul intermediar alternativ de monitorizare a Planului de acţiuni anticorupţie (preconizate pentru primul semestru), realizat de asociaţia obştească „Părinţi solidari”.

Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, preşedinta asociaţiei, Iulia Nazaria, a spus că în cadrul monitorizării a fost constatat un nivel scăzut de implementare a Planului anticorupție, căci, din cele 18 măsuri, a fost realizată doar una, iar cu întârziere de un an, parțial au fost implementate patru măsuri, iar 13 măsuri nu au fost puse în aplicare.

„Totodată, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nu respectă termenele de prezentare a rapoartelor trimestriale privind monitorizarea implementării Planului. Până la data de 25 octombrie, ministerul nu a publicat niciun raport, deşi, potrivit hotărârii de guvern, instituția urma să publice deja trei rapoarte (pe 15 aprilie, 15 iulie și 15 octombrie). Astfel, putem concluziona că ministerul nu este interesat de Plan”, a spus ea.

Directorul executiv al asociaţiei, Ala Revenco, a menţionat că ministerul a emis un ordin privind prevenirea și combaterea taxelor neformale în instituțiile de învățământ.

„Chiar și această singură măsură a fost realizată cu o întârziere de un an. Păi dacă pentru aceasta a fost nevoie de un an întreg, atunci despre ce realizări putem vorbi în contextul altora?! De asemenea, s-a constatat că, la minister, de monitorizarea și implementarea strategiei se ocupă numai o persoană de la direcţia juridică, care doar colectează și sistematizează informațiile pentru întocmirea rapoartelor”, a spus ea.

Activista a criticat ministerul pentru lipsa de interes faţă de combaterea corupției, fapt confirmat de numărul redus de informaţii în presă pe tema integrității, precum și de lipsa telefonului de încredere funcţional, la care, de cele mai multe ori, nimeni nu răspunde la apeluri și nu contribuie la rezolvarea problemelor raportate de părinți.

Potrivit ei, probleme serioase se atestă în domeniul contabilității și eficienței utilizării banilor publici, deoarece mai puțin de 10% din instituțiile de învățământ introduc datele privind bugetul lor în sistemul informațional special. Totodată, conducerea instituțiilor de învățământ restricționează accesul la informațiile despre achizițiile publice chiar și la prezentarea solicitărilor oficiale, la care au răspuns doar liceele „Mihail Berezovschi” şi „Gheorghe Asachi”.

Expertul Olga Camerzan a menţionat că, potrivit studiilor, fenomenul plăţilor neformale este prezent la toate nivelurile sistemului educațional, indiferent de amplasare (în sat sau în oraș), precum și de tipul de instituție (publică sau privată).

„Acest fenomen afectează în primul rând familiile cu mulți copii, care nu pot plăti pentru toți copiii, motiv pentru care sunt și mai marginalizați”, au spus activiștii civici, care recomandă crearea unui grup de lucru la minister care să se ocupe de implementarea planului, de publicarea la timp a rapoartelor, de elaborarea, în comun cu Centrul Național Anticorupție, unui mecanism funcțional pentru identificarea și combaterea corupţiei.

De asemenea, „Părinţi solidari” consideră că trebuie lansată o campanie amplă pentru promovarea integrității în instituțiile de învățământ, trebuie reexaminate plângerile părinților pentru anul curent, precum și să fie creată o platformă electronică pentru colectarea informațiilor despre cazurile de corupție”.

Raportul a fost pregătit în cadrul proiectului „Monitorizarea strategiei naționale de integritate și anticorupție”, planificat pentru anii 2017-2020, cu sprijinul financiar al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și al Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.