Dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri parlamentare în baza sistemului proporţional, în Parlament ar accede doar Partidul Socialiştilor (PSRM), Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Partidul Democrat (PDM). Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către compania „Intellect Group”.

Potrivit sondajului, PSRM ar obţine 31% din voturile alegătorilor, PAS – 21,3%, PDM – 8,2%, Partidul Şor – 3,7%, Platforma DA – 3,1%. „Partidul Nostru” (PN) – 2,7%, Partidul Comuniştilor – 2,6%, alt partid – 3,8%. În acelaşi timp, 9,3% din respondenţi susţin că nu ar participa la vot, iar 14,3% nu au decis pe cine să aleagă sau nu au răspuns la întrebare.

Ţinând cont de numărul alegătorilor decişi, pentru PSRM sunt gata să voteze 40,6% dintre respondenţi, pentru PAS – 27,9%, PDM – 10,7%. Astfel, PSRM ar putea obţine 52 de mandate, PAS – 36, iar PDM – 13.

Directorul „Intellect Group”, Ian Lisnevschi, a amintit că în sondajul din octombrie, cinci partide ajungeau în Parlament, inclusiv Partidul Şor și PN. De aceea, ele au o bună posibilitate de a mobiliza electoratul, având în vedere pozițiile lor puternice la Bălți și Orhei, ceea ce le permite să mențină un rating la nivelul de 4-5%.

„PSRM nu are concurenți. Asistăm la o luptă între blocul ACUM și socialiști, însă ei nu sunt concurenți direcți. Orice n-ar face PAS, orice metode nu ar folosi, formaţiunea nu este capabilă să influențeze electoratul PSRM. În octombrie a fost un moment când ratingul socialiștilor a început să scadă din cauza dezamăgirii susținătorilor lor în legătură cu transmiterea către PAS a controlului deplin asupra guvernului, însă după aprobarea noului guvern, electoratul s-a mobilizat”, a spus el.

Lisnevschi susţine că ratingul Platformei DA a scăzut din cauza consolidării PAS, deoarece aceste partide au același electorat și nu au de unde să obțină mai multe voturi.

Sondajul a mai arătat că, dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri prezidențiale, pentru candidatul PSRM ar vota 35,4% dintre respondenți, PAS – 24,3%, PDM – 4,7%, PN – 2,3%, Platforma DA și Partidul Şor – câte 2,1%, PCRM – 2%. Alți 3,1% dintre alegători ar susține reprezentanții altor partide, 3,8% - un candidat independent, 5,4%  nu ar vota, 14,8%  nu s-au decis.

Topul încrederii în politicienii moldoveni este condus în continuare de Preşedintele Igor Dodon cu 38,4%. Acesta este urmat de speakerul Parlamentului, Zinaida Greceanîi – 26,4%, preşedinta PAS, Maia Sandu – 23,1%, primarul Chişinăului, Ion Ceban – 15,1%, liderul Partidului Şor, Ilan Şor – 14,9%, primarul oraşului Bălţi, Renato Usatîi – 12,6%, preşedintele PDM, Pavel Filip – 12,5%, liderul PCRM, Vladimir Voronin – 12%, prim-ministrul Ion Chicu – 11,7%, liderul Platformei DA, Andrei Năstase – 10,2%.

Năstase are şi cel mai mare antirating – de 64,1%, fiind urmat de Voronin – 61,2%, Sandu – 59,2%, Filip – 57,8%, Usatîi – 54,1%, Şor – 51,2%, Greceanîi – 48,3%, Ceban – 42,3%, Dodon – 42,2%, Chicu – 38,5%.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eşantion de 1 134 de persoane. Marja de eroare este de 3%.


SONDAJ: CETĂŢENII MOLDOVEI SUNT ÎNGRIJORAŢI MAI MULT DE PROBLEMELE SOCIALE ŞI ECONOMICE DECÂT DE REFORME

Cetăţenii Moldovei sunt îngrijoraţi mai mult de problemele sociale şi economice decât de legi şi reforme. Despre aceasta arată rezultatele sondajului de opinie prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia INFOTAG, de către compania „Intellect Group”.

Potrivit sondajului, 21,1% dintre respondenți consideră că printre trei probleme cele mai importante care trebuie soluţionate se numără  minimul de existenţă și prețurile, 19,3% - veniturile populației, 12% - șomajul, 11,3% - medicina, 10, 2% - pensiile, 8,1% - migrația, 5,9% - corupția, 4,1% - legile și reformele, 3,3% - instabilitatea politică, 4,5% - altele.

Directorul „Intellect Group”, Ian Lisnevschi, consideră că societatea aşa şi nu a înțeles care sunt avantajele reformei justiției.

Totodată, sondajul reflectă preferințele geopolitice ale cetățenilor. Astfel, 35,9% dintre cetățeni pledează pentru construirea relațiilor bune cu toate țările, 21,4% - pentru menţinerea statutului de neutralitate, 19,6% - pentru aderarea la Uniunea Europeană, 19,4% - pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, 3,7% - pentru unirea cu România.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eşantion de 1 134 de persoane. Marja de eroare este de 3%.