Președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexandr Bilinkis, consideră că cât mai mulți oameni, atât din capitală, cât și din întreaga țară, ar trebui să cunoască faptul că în urmă cu 80 de ani la Chișinău a fost înființat un ghetou, în care, potrivit diverselor surse, de la nouă până la 13 mii evrei au fost deținuți în condiții inumane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit lui, doar câteva persoane au supraviețuit de pe urma ghetoului din Chișinău, iar evenimentul de astăzi este extrem de important pentru cei care au decedat atunci; cei care trăiesc astăzi; și, mai mult, pentru generațiile viitoare.

El a declarat vineri, într-o conferință de presă la agenția de presă INFOTAG, că la data de 16 iulie 1941 trupele germano-române au intrat în oraș, iar pe 22 iulie a fost creat un ghetou, unde au fost plasați, inclusiv din satele învecinate, peste 11 mii de evrei.

Alexandr BILINKIS: Erau, în principal, persoane vârstnice și bolnave, precum și femei și copii, care nu au reușit să plece spre Est. Toți acești oameni au fost plasați în condiții inumane, lipsiți de hrană și îngrijire medicală. Cei care au supraviețuit până în toamnă au fost mânați pe jos peste Nistru, unde au fost distruși. În august 1942, la Chișinău au rămas în viață doar 143 de evrei (conform datelor administrației militare române). În ziua celor 80 de ani de la înființarea ghetoului din Chișinău, vreau să reamintesc tuturor celor care trăiesc astăzi în orașul nostru că evreii au fost uciși nu doar undeva în Babi Iar sau în Auschwitz, ci și aici, pe străzile capitalei. Trebuie să păstrăm în memoria noastră această pagină tragică din istoria regiunii și să comemorăm bătrânii, femeile și copiii care au devenit victimele ghetoului din Chișinău.

La Chișinău există două monumente legate de istoria Holocaustului. Monumentul deținuților ghetoului din Chișinău se află la intrarea în fostul ghetou de pe strada Ierusalim. Monumentul dedicat „Victimelor fascismului” a fost inaugurat pe strada Calea Orheiului. În locul unde se află acum monumentul au avut loc execuții în masă ale evreilor.

Alexandr BILINKIS: Există monumente inaugurate în memoria evreilor uciși în sate și în alte orașe, inclusiv la Dubăsari, Tiraspol și Bender. Cu părere de rău, timp de 30 de ani, autoritățile nu au acord niciun sprijin financiar pentru întreținerea acestor monumente și nici nu au realizat careva inițiative în vederea comemorării victimelor Holocaustului. „Istoria Holocaustului”, ca disciplină, este predată în școli opțional, deși, în opinia mea, ar trebui să fie o disciplină obligatorie în toate școlile și universitățile. Acest lucru este necesar, întrucât trebuie să învățăm tinerii cum să fie toleranți cu cei din jur, precum și să le insuflăm aversiune față de fenomene precum xenofobia, antisemitismul și șovinismul.

Președintele Comunității Evreiești a mulțumit Parlamentului pentru amendamentele aduse la legislație, care prevăd pedeapsa penală pentru propaganda nazismului și negarea Holocaustului.

El a spus că la Chișinău este în curs de implementare proiectul „Stolperstein”, care a fost inițiat în țările UE. Acesta este un proiect de comemorare a anumitor evrei uciși în Holocaust. În special, lângă casele în care locuiau aceștia, sunt montate plăci de bronz cu numele și datele lor.

Vicepreședintele Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), deputatul Mihai Popșoi a subliniat necesitatea „valorizării fiecărui cetățean al Republicii Moldova, indiferent de limbă, religie sau naționalitate”.

Mihai POPȘOI: În viitorul apropiat, noi (Parlamentul) intenționăm să introducem răspundere penală pentru utilizarea discursurilor de ură, să creăm condiții favorabile pentru comunitățile etnice, astfel încât fiecare cetățean al Republicii Moldova să se simtă unul dintre membrii egali ai societății. Trebuie să ne amintim întotdeauna de aceste evenimente triste din trecut, pentru ca să nu permitem niciodată în viitor să se mai întâmple asemenea tragedii pe pământul nostru.

Paul A. Shapiro, directorul Centrului de Studii Avansate ale Holocaustului, din cadrul Muzeului Memorial Holocaust din Washington DC, care s-a alăturat conferinței în regim online, a reamintit despre importanța păstrării memoriei victimelor ghetoului și a crimelor care au avut loc în ghetoul din Chișinău.

Paul A. SHAPIRO: Populația ghetoului era, în principal, compusă din bătrâni, femei și copii. Aceștia au decedat din cauza unor condiții insalubre, a aglomerării, a foametei și a condițiilor de detenție insuportabile. Unii dintre evreii din ghetou au fost duși la periferia Chișinăului – la Ghidighici și Visterniceni, unde au fost împușcați. Evreii au fost uciși și la Mărculești, Secăreni și alte localități din Basarabia. Cei care au supraviețuit au fost deportați câteva luni mai târziu, în timp ce unii au murit pe drum. Este de datoria noastră să păstrăm veșnică amintirea lor. Comunitatea evreiască comemorează astăzi soarta tragică a victimelor ghetoului din Chișinău.

Doctorul în științe istorice, Diana Dumitru, a vorbit despre situația studierii Holocaustului în instituțiile de învățământ din Moldova.

Diana DUMITRU: Există un interes internațional vizavi de subiectul Holocaustului, în special Holocaustul din Est și spațiul post-sovietic. Cercetările fructuoase efectuate în ultimele două decenii au schimbat percepția generală a fenomenului Holocaustului. Astfel, dacă până acum taberele de la Auschwitz sau Babi Iar erau considerate „simbolurile” Holocaustului, astăzi deja este cunoscut faptul că mai mult de jumătate dintre victime au decedat în Europa de Est, în lagăre și ghetouri sau au fost împușcate masiv chiar în stradă, care a dat naștere conceptului de „Holocaust prin gloanțe”. Dacă vorbim despre studierea Holocaustului în școli și universități, pot spune că în ultimii 10 ani situația s-a schimbat cu siguranță spre bine. Multe măsuri pozitive au fost puse în aplicare în ceea ce privește predarea Holocaustului în școli și universități. Cu sprijinul OSCE și sub auspiciile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, informațiile despre Holocaust au fost introduse în manuale pentru clasele a 9-12-a. În data de 27 ianuarie, de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în școli sunt organizate diverse evenimente comemorative, seminare și mese rotunde.

Doctor, lector al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Galina Corman, a împărtășit detalii despre un proiect internațional cu privire la ghetou.

Galina CORMAN: Proiectul internațional „Cartografierea Ghetourilor: Grodno – Cernăuți – Chişinău” este un proiect inițiat de Institutul de Cultură Germană și Istorie din Europa de Sud-Est din cadrul Universității Ludwig-Maximilian din München, cu sprijin financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania în cadrul „Extinderii cooperării cu societatea civilă din țările Parteneriatului Estic și din Rusia”. Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie - decembrie 2020, în cadrul căruia au participat 20 de studenți din Ucraina, Belarus și Republica Moldova. În cadrul acestui proiect, studenții din Republica Moldova au avut ocazia să facă schimb de cunoștințe despre memoria colectivă și istoria ghetoului din Chișinău. Prin cartografiere, localizare, documentare a caselor, piețelor, studierea soartei evreilor și a vieții în ghetou, au fost create trei materiale jurnalistice: „Cartografierea ghetoului”, „Stolperstein”, „Ghetoul din Chișinău: Cartografierea suferințelor umane”. Aceste materiale au fost prezentate în școli ca parte a disciplinelor opționale destinate studierii Holocaustului, cu scopul de a perpetua memoria victimelor și a transmite aceste cunoștințe generațiilor viitoare.

Participanții la conferința de presă au invitat toți doritorii să vină la ceremonia de depunere a florilor la Memorialul de pe strada Ierusalim, în data de 25 iulie la ora 10.00.