Centralele hidroelectrice ucrainene care funcționează pe râul Nistru duc la distrugerea ecosistemului acvatic și la distrugerea râului. Acestea sunt principalele concluzii ale oamenilor de știință prezentate în cadrul conferinței de presă de la agenția INFOTAG pe baza rezultatelor studiului situației de pe Nistru.

În cadrul proiectului transfrontalier Hidroeconex, oamenii de știință din cele trei țări au pregătit un studiu „Monitorizarea râurilor Nistru și Prut și indicatorii impactului instalațiilor hidroenergetice asupra funcționării ecosistemelor acvatice transfrontaliere”. Aportul său în proiect l-au adus angajații Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova, Universității Dunarea de jos din orașul Galați, precum și Institutul de Ecologie Marină și Centrul Național Hidrometeorologic al Mării Negre și Azov (Ucraina).

Doctor-habilitat în științe biologice, profesorul Institutului de Zoologie, Elena Zubcova, a menționat că în prezent unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din Europa și din lume a fost construit pe Nistru, care nu aparține categoriei râurilor mari.

„Cercetările noastre au arătat că acest lucru provoacă daune râului și ar putea duce la dispariția acestuia”, a spus omul de știință.

Potrivit ei, după construirea primei centrale hidroelectrice în 1983 în Novodnistrovsk ucrainean, s-au luat anumite măsuri pentru salvarea râului.

„După construcția barajului de 60 de metri înălțime, au apărut probleme grave de mediu. Pe tot parcursul anului, apa cu o temperatură de nouă grade Celsius a ieșit din baraj. Multe specii de pești și alte organisme au început să dispară. Apoi, anumite măsuri au fost luate: s-a construit un nou baraj, care a reținut valurile și nu a permis aruncarea organismelor vii. Totuși, în 1992, au fost instalate încă trei turbine, drept urmare noul baraj a fost folosit pentru a nu „ține” apă, dar pentru a genera electricitate”, a spus Zubcova.

Ea a amintit că după aceea au fost instalate mai multe turbine, iar acum vorbesc despre extinderea centralei hidroelectrice de pe Nistru.

„Din cauza faptului că apa este mai ieftină decât electricitatea, acum nimeni nu se gândește la râu – toată lumea se străduiește să genereze cât mai multă energie și cât mai ieftin posibil. În același timp, ei spun că nu există nici o amenințare pentru mediu, deoarece centrala hidroelectrică nu generează deșeuri solide și substanțe toxice. Dar ele distrug râul. Există o amenințare la adresa alimentării cu apă. Deja, în Naslavcea debitul de apă este mai mic de 100 de metri cubi pe secundă la o normă de 200-240”, a spus omul de știință.

Ea consideră că „problema Nistrului este extrem de politizată” și trebuie luate măsuri de urgență.

„De obicei vorbesc despre râu înainte de alegeri. Și apoi uită. Unii spun că au chiar  „propuneri gata făcute” pentru salvarea râului. Nu există astfel de soluții. Am calculat că, dacă eliminăm barajele și readucem Nistru la starea normală a râului, atunci, poate, în patru ani va începe restaurarea ecosistemului”, a subliniat Zubkova.

Vorbind despre concluziile cercetătorilor, ea a spus că oamenii de știință vor recomanda Uniunii Europene să excludă centralele hidroelectrice de pe lista producătorilor de „energie verde”.

„Comisia Europeană oferă finanțare în plus producătorilor de „energie verde”. Acest lucru este complet greșit. Dacă vorbim despre „verde”, atunci aceste stații duc doar la faptul că apa râului se oprește și începe să se înverzească, ca într-o mlaștină", a concluzionat Zubcova.