Interviu acordat în exclusivitate agenției INFOTAG de către directorul organizației Piligrim-Demo, Mihail SIRKELI, în care acesta comentează procedura de aprobare a noului Comitet Executiv al Găgăuziei și rolul Adunării Populare în acest proces.
 
INFOTAG: Dl. Sirkeli, în calitate de expert și de un bun cunoscător al situației din Găgăuzia, care sunt previziunile Dvs. referitor la ce se va întâmpla mai departe în autonomie dat fiind faptul că Președinta Maia Sandu nu a semnat încă decretul privind numirea Evgheniei Guțul în calitate de membru al Guvernului iar Adunarea Populară de la Comrat nu a aprobat încă componența noului Comitet Executiv propusă de Guțul, dar în realitate de Ilan Șor?
 
Mihail SIRKELI: Aș vrea să menționez faptul că la Chișinău și la Comrat structurile puterii sunt formate în mod diferit. În Republica Moldova, președintele țării numește prim-ministrul, iar acesta vine în parlament și își prezintă echipa. Se poate întâmpla ca parlamentul să voteze noul Guvern chiar în ziua în care acesta a fost propus. Asta e tot! Cum se spune, problema s-a rezolvat.
 
În Găgăuzia situația este diferită. Pe de o parte, există parlamentul local, Adunarea Populară, pe de altă parte, structura puterii este una pur prezidențială, similară modelului american de guvernare. Este un model în care bașcanul autonomiei deține atât împuterniciri caracteristice președintelui cât și prim-ministrului.
 
De fapt, bașcanul concentrează o putere enormă în mâinile sale. El sau ea controlează bugetul, precum și toate structurile subordonate Comitetului Executiv.
 
Pe de altă parte, Adunarea Populară dorește, de asemenea, să influențeze situația și la moment are doar două posibilități de a face acest lucru: atunci când se formează Comitetului Executiv și când se aprobă bugetului autonomiei. Bineînțeles, Adunarea Populară, de asemenea, are un cuvânt de spus în procesul de adoptare a legilor.
 
Prin urmare, componența Comitetului Executiv nu este aprobată imediat după ce a fost prezentată. Nu mă voi referi aici la cine a prezentat noul Comitet Executiv... deoarece prezentarea actualei echipe de către Ilan Șor este un subiect aparte.
 
Conform legislației, Adunarea Populară are la dispoziție 45 de zile pentru a-l aproba. Și întotdeauna procesul de aprobare a fost unul foarte lung și chiar ”dureros”, iar Adunarea Populară a încercat să obțină beneficii din această situație, scopul fiind de a sprijini bașcanul sau de a îi limita puterea.
 
Există o procedură legală. Includerea pe ordinea de zi a Adunării Populare a subiectului privind aprobarea noului Comitet Executiv durează cel puțin o săptămână. Candidații trebuie să fie aprobați de către comisiile relevante ale Adunării Populare. Deputații ar putea să nu aprobe unii membri ai Comitetului Executiv propuși de Ilan Șor.
 
În același timp, Comitetul Executiv ar putea fi funcțional în viitor, în timp ce Adunarea Populară nu este de acord, de exemplu, cu candidatura lui Pavel Verejanu, primarul orașului Orhei, la postul de adjunct al bașcanului.
 
Cât despre semnarea decretului prezidențial privind numirea Evgheniei Guțul în calitate de membru al Guvernului de la Chișinău... înțeleg că Dna Maia Sandu așteaptă legea adoptată de parlament pentru a confirma ceea ce a declarat Curtea Constituțională, care a scos în afara legii Partidul Șor. Guțul este membru al Partidului Șor, dar care a fost deja aleasă bașcan. Așadar, Guțul poate deține postul de bașcan, dar nu și cel de membru al Guvernului de la Chișinău.     
 
INFOTAG: Credeți că este posibil ca autoritățile de la Chișinău să nu recunoască rezultatele alegerilor bașcanului și să organizeze alegeri repetate. Este acesta un scenariu realist?
 
Mihail SIRKELI: Organizarea unor alegeri repetate este puțin probabilă. Părerea mea este că autoritățile centrale și Comisia Electorală Centrală (CEC) a RM să intervină mai mult în procesul de organizare a alegerilor bașcanului și alegerilor în Adunarea Populară. Trebuie să se înțeleagă că Republica Moldova nu UTA Găgăuzia este subiect al dreptului internațional.  RM este cea care și-a asumat obligația de a asigura alegeri corecte și competitive pe întregul teritoriul țării sau, cel puțin, pe teritoriul controlat de Chișinău. Găgăuzia este un teritoriu  controlat de către  RM și, prin urmare, Chișinăul este obligat să participe activ în alegerile desfășurate în autonomie  pentru a asigura drepturile cetățenilor la alegeri corecte și libere.
 
Din păcate, până în prezent Chișinăul nu s-a implicat activ în aceste procese, argumentul autorităților centrale fiind că Găgăuzia are propria legislație și propriul CEC! Este adevărat, dar de ce Chișinăul nu monitorizează deloc situația și nu intervine.
 
Indiferent de Guvernele care s-au aflat la putere, cele conduse de comuniști, democrați, socialiști sau acum de către  PAS, Republica Moldova pur și simplu a dat din umeri în cazul acestei probleme. Iar acest lucru a dus la faptul că alegerile din autonomie s-au transformat într-un târg banal unde este posibil să devii deputat al Adunării Populare având 2-3 mii de dolari. Acest lucru a făcut posibilă situația în care Ilan Șor a reuși să cumpere absolut totul. A fost pregătit terenul pentru cumpărarea voturilor. Nimeni nu a luptat împotriva coruperii alegătorilor, nimeni nu a încercat să se opună, iar Chișinăului nu a urmărit ceea ce se întâmpla în autonomie.
 
Să analizăm următoarea situație. Există un parlament regional, există funcția de bașcan și există oameni cu ambiții politice în regiune. De unde fac ei rost de bani pentru a se afirma în politică? De la Moscova. Îmi pare rău, dar acesta este adevărul. Timp de 30 de ani, Chișinăul nu a făcut nimic pentru a asigura finanțarea legală a activității politice în autonomie.
 
Aș dori să atrag atenție asupra unui alt aspect important. Doar 12 din cei 35 de deputați ai Adunării Populare primesc salariu. Este vorba de membrii Prezidiului. Apare întrebarea: cum să-și întrețină familia un tânăr deputat care nu este membru al Prezidiului? Asta înseamnă că drumul pentru tinerii care doresc să se implice în politică este pur și simplu închis. Și doar cei care dispun de sume mari de bani pot face politică în autonomie. Din păcate, Chișinăul nu face nimic pentru a soluționa această problemă.
 
INFOTAG: Necunoașterea limbii găgăuze de către unii membri ai Comitetului Executiv este un argument solid pentru ca Adunarea Populară să nu-l aprobe în componența propusă de Ilan Șor?
 
Mihail SIRKELI: Adunarea Populară are deja elaborat un mechanism de aprobare a Comitetului Executiv care prevede aprobarea membrilor, unul câte unul, dar nu la "pachet". Astfel, Adunarea Populară poate aproba jumătate din echipa Comitetului Executiv, care pot începe să își exercite funcțiile. În același timp, bașcanul va fi rugată să prezinte alți candidați în locul celor care nu au fost aprobați. Același principiu se aplică și în cazul Adunării Populare. Dacă două treimi dintre deputați au fost deja aleși, adunarea poate funcționa.
 
În ceea ce privește limba găgăuză... Sunt de acord cu prevederea legală care spune că membrii Comitetului Executiv sunt obligați să cunoască limba găgăuză iar candidații să fie testați. Este necesar de extins sfera de utilizare a limbii găgăuze, de exemplu, toate documentele prezentate în Adunarea Populară să fie traduse în limba găgăuză. Pentru această este nevoie de o întreagă infrastructură. Pe de altă parte, cunoașterea sau necunoașterea limbii găgăuze nu ar trebui să fie un obstacol în calea nominalizării persoanelor de alte naționalități pentru funcții de conducere în autonomie.
 
În Găgăuzia locuiesc mulți etnici bulgari, ucraineni, moldoveni, ruși. Deci, este necesar de a crea condiții pentru studierea de către aceștia a limbii găgăuze. Astăzi, limba găgăuză poate fi învățată doar în familie. Nivelul de predare în școli este insuficient. Nu cunosc niciun absolvent al școlilor din Găgăuzia care să vorbească limba găgăuză la perfecție. Dacă cerem viitorilor membri ai Comitetului Executiv să cunoască limba găgăuză, trebuie să creăm condiții pentru a o studia. Astăzi nu există astfel de condiții. Din păcate, necunoașterea limbii găgăuze devine un instrument cinic pentru a împiedica persoanele incomode să intre în structurile puterii.
 
INFOTAG: Nerecunoașterea Comitetului Executiv este susținută de către toți membrii Adunării Populare sau doar de un anumit grup de deputați?
 
Mihail SIRKELI: Nu putem vorbi de nerecunoașterea Comitetului Executiv. Să așteptăm sfârșitul tuturor procedurilor. Până acum nu s-a întâmplat nimic neobișnuit în autonomie.
 
INFOTAG: Care este opinia locuitorilor Găgăuziei cu privire la această situație? Cea mai mare parte a populației o susține pe Evghenia Guțul și Ilan Șor, Adunarea Populară sau autoritățile centrale ale Republicii Moldova?
 
Mihail SIRKELI: Totul depinde de cine dispune de un număr mai mare de surse mass media. Ilan Șor, evident, dispune de un număr mai mare.
 
INFOTAG: Mulțumim pentru interviu!