Chişinău, 25 noiembrie. (INFOTAG). Marţi la amiază, mii de protestatari au inundat centrul Chişinăului, cerînd Federaţiei Ruse retragerea imediată de pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor ruseşti şi a armamentului rămas de la fosta armată a 14-a.

Precum relatează reporterii INFOTAG, dis-de-dimineaţă, cîteva sute de protestatari s-au adunat lîngă reşedinţa preşedintelui Moldovei, Vladimir Voronin. Reprezentanţii organelor de drept nu i-au împiedicat pe manifestanţi să protesteze. Poliţiştii nu le-au permis protestatarilor să stea pe scările care duc spre reşedinţa şefului statului.

Ulterior, cînd au aflat că marţi nu va sosi la Chişinău preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, manifestanţii au trecut în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală. Acestora li s-au alăturat mii de studenţi şi elevi, care au părăsit aulele universitare şi şcolile, pentru a protesta împotriva federaţiei asimetrice propuse de Rusia pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Aproape de amiază, mii de protestatari au pornit în marş pe bulevardul central al Chişinăului spre Ambasada Federaţiei Ruse. Pe drum, ei au dat foc steagului de stat al Rusiei şi portretului preşedintelui Vladimir Putin. Protestatarilor li se alăturau permanent grupuri de studenţi şi elevi din Chişinău.

Pînă la amiază, serviciul de presă al preşedintelui Moldovei nu a mai comunicat motivele anulării vizitei la Chişinău a preşedintelui rus. În lipsa informaţiei oficiale, au apărut opinii în legătură cu această vizită. Unii observatori enunţă, drept o versiune mai fondată, că Putin nu a sosit „din considerente de securitate”. Chiar luni seara, după constituirea, de către partidele şi mişcările de opoziţie, a Comitetului pentru apărarea independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova, a devenit limpede că liderii acestor formaţiuni îşi vor chema adepţii la proteste împotriva federalizării Republicii Moldova şi, în particular, împotriva planului de constituie a unei federaţii asimetrice, propus de Rusia.

Potrivit celei de-a doua versiuni, motivul anulării vizitei lui Putin ar fi putut fi divergenţele dintre Chişinău şi Tiraspol, pe de o parte, iar pe de alta, reacţia destul de reţinută asupra Memorandumului Rusiei din partea ţărilor-membre ale OSCE. Judecînd după comunicatele oficiale despre întrevederea de luni a preşedintelui Vladimir Voronin cu dna Heather Hodges, ambasadorul SUA în Moldova, şi America dă dovadă de o anumită reţinere, lăsînd la latitudinea conducerii Moldovei să ia o decizie ce presupune o mare răspundere.

În ajun, William Hill, şeful Misiunii OSCE în Moldova, afirmase, într-un interviu acordat Televiziunii Naţionale, că OSCE „nici nu a fost informată despre Memorandumul Rusiei şi despre faptul că se intenţionează semnarea acestuia...”.

Adepţii celei de-a treia versiuni spun că structurile de stat au făcut special astfel încît să aibă loc scurgeri de informaţii precum că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, chipurile soseşte marţi la Chişinău şi va participa la ceremonia de semnare de către Voronin şi Smirnov a Memorandumului propus de Rusia. Scopul acestor „scurgeri de informaţii” este de a vedea care este reacţia societăţii la iniţiativele ruseşti.

Marţi, două ziare de opoziţie din Chişinău – „Flux” şi „Jurnal de Chişinău” – au apărut cu materiale intitulate „Căderea lui Şevardnadze, ca un avertisment pentru Voronin”, şi „Tbilisi vine la Chişinău”.

Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Reformei, a comunicat, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, că, „la insistenţa Comitetului pentru apărarea independenţei şi Constituţiei Republicii Moldova, preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu membrii acestuia”. Ghimpu afirmă că preşedintele a promis Comitetului că „nu va lua, sub presiunea Rusiei, nici o decizie care ar veni în contradicţie cu interesele poporului Moldovei”.

Potrivit afirmaţiilor lui Ghimpu, Voronin a spus că „nu va semna nici un document privind soluţionarea problemei transnistrene pînă la summitul OSCE de la Maastricht”, care va avea loc pe 1-2 decembrie.